Ce boli contagioase au influenţat conflictele armate din istorie şi care sunt ameninţările din prezent

Istoria ne-a arătat de nenumărate ori că bolile contagioase au făcut casă bună cu o parte din conflictele armate ale istoriei, acest subiect fiind adus în atenţia publică mai ales în contextul crizei siriene.

Condiţiile de război şi zonele răvăşite de lupte oferă condiţii ideale pentru dezvoltarea bacteriilor şi viruşilor. Un astfel de exemplu este reapariţia infecţiilor cu polivirus, cel care cauzează poliomielită, în Pakistan şi Afganistan de unde s-a răspândit zona în Orientului Mijlociu.

În acelaşi timp, în Africa, lipsa accesului la doze de vaccinuri a dus la dezvoltarea infecţiilor cu poliovirus în nordul Nigeriei şi aprinderea unui focar în Somalia.

De-a lungul istoriei, bolile contagioase au influenţat în mod puternic cursul războaielor, iar acestea, la rândul lor, au fost influenţate de condiţiile de război, în dezvoltarea lor.

„În timp ce tipurile de război s-au schimbat de-a lungul secolelor, legătura dintre războaie şi boli rămâne la fel de puternică. Astăzi, ca şi în trecut, în timpul războaielor cunoaştem prăbuşirea sistemelor de sănătate, ceea ce înseamnă că infecţiile, de obicei restrânse, pătrund în mijlocul populaţiei”, afirmă profesorul de virusologie de la Universitatea din Nottingham, Jonathan Ball, într-un editorial pentru BBC.  

Civilii şi militarii ajung să trăiască în condiţii insalubre şi în spaţii aglomerate, locuri ideale de reproducerea a viruşilor. Un contemporan este apariţia epidemiei de febră tifoidă dintr-o regiune a estului Siriei.

Profesorul Jonathan Ball propune mai multe momente din istorie în care bolile contagioase au jucat un rol major:

1) Ciuma Antonină (165-180 e.n.)   

soldaţii romani se întorc din războiul cu parţii având vărsat de vânt sau pojar, pandemie denumită şi „Ciuma Antonină”, care va face ravagii în Imperiul Roman, fiind boala care a răpus şi doi împăraţi, Lucius Verus şi Marcus Aurelius.

2) Războiul de 30 de ani (1618-1648)

Febra tifoidă a fost boala care a influenţat în mare măsură „Războiul de 30 de ani”. Purtătorii acestei bacterii au fost în principal rozătoarele, şi transmiterea prin materii fecale.

3) Războaiele napoleoniene (1805-1814)

Febra tifoidă este cea care îi decimează trupele lui Napoleon, în multe momente, această boală contagioasă fiind mai devastatoare ca luptele propriu-zise.

4) Războiul din Crimeea (1853-1856)

Forţele britanice sunt afectate foarte mult de focarele de holeră.

5) Războiul franco-prusac (1870-1871)

O formă agresivă a variolei, originară din Franţa, a fost introdusă în Prusia de prizonierii de război francezi.

6) Primul Război Mondial (1914-1918)

Diferitele forme de gripă sunt cele care produc probleme soldaţilor de pe fronturi. În schimb, în Rusia, după semnarea păcii va începe o perioadă în care holera, dizenteria, malaria, febra tifoidă şi tifosul vor afecta populaţia.

7) Al Doilea Război Mondial (1939-1945)

Japonezii infectează mai mult de 1.000 de fântâni din China cu bacterii de holeră şi ciumă.

În prezent cercetătorii s-au luptat cu probleme cum ar fi cele apărute în anii 2012-2013 în Egipt, West Bank, Fâşia Gaza şi Siria, unde au fost raportate cazuri de poliomielită.

Cazul sirian este cel mai îngrijorător deoarece pe lângă condiţiile precare de viaţă, în multe zone refugiaţii nu au acces la apă potabilă, iar despre un minim de servicii de salubritate, nici nu poate fi vorba, ceea ce duce la adevărate focare.