Ce a făcut Patapievici la ICR

Astăzi conducerea Institului Cultural Român (ICR) a anunţat că-şi va da demisia într-o conferinţă de presă, susţinută la sediul instituţiei. Adevarul.ro face un bilanţ al activităţii ICR din 2005, de când preşedintele H.R. Patapievici a preluat conducerea acestuia.

Alături de H.R. Patapievici, preşedinte, Tania Radu şi Mircea Mihăieş, vicepreşedinţi, mulţi dintre şefii celor 18 institute culturale din străinătate, printre care Corina Şuteu de la ICR New York, şi-au manifestat susţinerea faţă de actuala conducere.

Demisiile conducerii ICR survin în urma faptului că pe 31 iulie Curtea Constituţională a validat Ordonanţa de Urgenţă nr. 27/2012, privind „unele măsuri în domeniul cultural", care implică trecerea instituţiei din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului României.Conducerea ICR  a anunţat deja că aceasta este o decizie politică şi că nu poate accepta un asemenea compromis. 

Multe personalităţi, printre care Lucian Pintilie, Andrei Şerban, Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Andrei Ujică, Cătălin Mitulescu, Corneliu Porumboiu, Nae Caranfil au protestat împotriva acestei decizii. S-au adunat mii de semnături ale societăţii civile de  susţinerea a actualei conduceri a ICR, care-şi încheie mandatul în ianuarie 2013.

"Nu putem judeca activitatea unui institutut cultural prin prisma intereselor politice. Acest institut a făcut pentru imaginea României în lume, pentru promovarea artiştilor şi a lucrărilor lor în străinătate, mai mult decât au făcut toţi politicienii la un loc", declara  regizorul Cristi Puiu.

ICR a fost înfiinţat în anul 2003 prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române, ca o instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu.

În 2005 erau institute - secţii la ambasade

În ianuarie 2005, la preluarea mandatului actualei Conduceri, ICR funcţiona în condiţii de autonomie culturală doar de nouă luni. Din cele 19 institute culturale din străinătate înfiinţate formal prin HG 492/2004, funcţionale erau doar cele de la Paris, Berlin, Roma, Veneţia, Budapesta.  

Cele care erau secţii ale ambasadelor  trebuiau reînfiinţate ca institute autonome; cele care nu aveau schema de personal completată trebuiau aduse la un nivel funcţional de umplere a schemei; iar cele care erau înfiinţate numai formal, pe hârtie, trebuiau înfiinţate real, cu personal, programe, buget, coordonare în reţea. 

În iunie 2012, funcţionează optsprezece institute culturale româneşti în străinătate, dintre care două (Budapeste şi Kiev) au câte o filială (Seghedin şi Cernăuţi). La cele şapte institute care erau funcţionale în 2005, au fost adăugate încă zece: trei în 2005 (Istanbul, Tel Aviv, Viena); patru în 2006 (Madrid, Londra, Stockholm, Varşovia), unul în 2007 (Lisabona, plus deschiderea filialei de la Seghedin), două în 2008 (Kiev, cu filială la Cernăuţi, şi Bruxelles) şi unul în 2010 – Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chişinău.  

Resursele financiare de care a beneficiat ICR

Faţă de 2005, bugetul Institutului s-a mărit de cinci ori, de la aproximativ 2. 000. 000 de  euro la aproximativ

10. 000. 000 de Euro în 2008 (cu tot cu rectificări). Astăzi, bugetul stabil al Institutului este în jur de 9. 000. 000 de  euro,  80% din bugetul Institutului reprezintând programele şi 20% cheltuielile de întreţinere şi funcţionare, potrivit datelor furnizate de ICR.

Au fost lansate, în premieră, programe de finanţare a traducerii şi publicării autorilor români şi a cărţilor despre cultura română în străinătate. Acestea au presupus: organizarea standurilor României la mari târguri internaţionale de carte; România – ţară invitată la Târgul de carte LIBER – Madrid 2011; Salonului Internaţional de Carte de la Torino, Italia – 2012; Salon du Livre, Paris, 2013; Târgul Internaţional de Carte de la Göteborg, Suedia, 2013.

Centrul Naţional al Cărţii, fondat în 2007, funcţionează ca o verigă între editorii străini şi interesele culturale ale României. Pe lângă programele de finanţare a traducerii şi publicării autorilor români şi a cărţilor despre cultura română în străinătate, Centrul Naţional al Cărţii organizează standul României la o serie de importante târguri internaţionale de carte. 

 330 de volume traduse

Din anul 2006 până în prezent, prin cele trei programe de finanţare – Translation and Publication Support Programme – TPS, „20 de autori“, Publishing Romania – au apărut în total un număr de 330 de volume, albume şi reviste.

Eficacitatea programelor de susţinere a traducerii şi publicării culturii scrise s-a propagat, în ultimii ani, şi dincolo de activitatea ICR. Astfel, România a primit propunerea de a fi „ţară invitată“ la Târgul Internaţional „Lumea Cărţii“ de la Praga, unde standul românesc a fost organizat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

În urma eforturile susţinute ale ICR Stockholm de promovare a literaturii române în Suedia, Editura 2244/Bonnierförlagen a fost lansată în anul 2011, ca parte componentă a grupului Bonnier din Suedia, care mai cuprinde încă 11 edituri. Editura a fost constituită cu scopul de a publica mai ales literatură din ţările din zona Mării Negre. De la înfiinţare şi până în prezent, editura a publicat un număr de nouă titluri, patru dintre acestea fiind din literatura română: Ioana Pârvulescu – "Viaţa începe vineri", Norman Manea – "Întoarcerea huliganului", Andrei Codrescu – "The Posthuman Dada Guide" şi  Gregor Von Rezzori – "Memoriile unui antisemit". Toate cele patru cărţi au apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin programele Translation and Publication Support Programe şi Publishing Romania. 

Programul Cantemir

Lansat în 2006, Programul CANTEMIR este programul de cofinanţare al Institutului Cultural Român pentru proiecte culturale desfăşurate în străinătate. Prin finanţarea oferită, Institutul Cultural Român vizează creşterea vizibilităţii şi accesibilităţii culturii române pe pieţele internaţionale prin promovarea creaţiilor româneşti de valoare, încurajând totodată cooperarea dintre artiştii români şi străini, dialogul intercultural, precum şi parteneriatul instituţional dintre organizaţii culturale româneşti şi organizaţii culturale de prestigiu din străinătate. Ca instituţie publică de interes naţional în domeniul cultural, sunt susţinute proiecte din domenii artistice variate, precum literatură, arte vizuale, arhitectură şi design, teatru, muzică, dans, film sau patrimoniu cultural, precum şi pe cele interdisciplinare.

În perioada 2006-2011 ICR a finanţat 111 proiecte prin intermediul programului Cantemir.

Programele de burse ale ICR

1. Lansarea burselor „Constantin Brâncuşi” şi „George Enescu“ de la Cité Internationale des Arts. Obiectivele acestui program sunt introducerea artiştilor români în circuitul valorilor europene prin oportunitatea de a lucra într-un mediu artistic internaţional în domeniile arte plastice şi muzică.

Programul se adresează artiştilor plastici şi muzicienilor români cu studii universitare de specialitate încheiate şi cu performanţe recunoscute în domeniu. Sunt oferite doua burse anuale „Constantin Brâncuşi“ şi două burse anuale „George Enescu“, pentru perioade de câte trei luni.

Valoarea unei burse este de 4. 545 EUR pentru 3 luni. Selecţia aparţine unei comisii independente de specialişti, personalităţi recunoscute în cele două domenii, în baza unui dosar de candidatură. Dosarul selectat este trimis spre validare Comisiei de Admitere de la Cité Internationale des Arts. 

2. Programul de burse pentru traducători în formare şi Programul de burse pentru traducători profesionişti îşi propun formarea unei noi generaţii de traducători din literatura română în limbi străine, precum şi o colaborare mai strânsă cu traducătorii profesionişti ale căror traduceri din literatura română au fost deja publicate în străinătate.

De la lansarea acestui program, au fost susţinuţi financiar 49 de traducători profesionişti şi 103 traducători în formare. 

3. Burse pentru jurnalişti culturali. Acest program îşi propune promovarea fenomenului cultural românesc în mass-media din străinătate. Astfel, ICR acordă burse jurnaliştilor străini care propun proiecte de lucru vizând România şi cultura română. 

4. Burse pentru cercetătorii străini. Acest program este dedicat perfecţionării academice, vizând studenţi în anii terminali, masteranzi şi/sau doctoranzi, pentru pregătirea lucrărilor de licenţă/masterat/doctorat. 

5. Burse pentru românii din jurul graniţelor. Programul este dedicat exclusiv perfecţionării academice, vizând studenţi din anii terminali, masteranzi şi/sau doctoranzi, pentru pregătirea lucrărilor de licenţă/masterat/doctorat

6. Burse pentru tinerii români care studiază în străinătate. Institutul Cultural Român şi Woodrow Wilson International Center for Scholars au iniţiat, în 2008, Programul de Burse de Cercetare pe Termen Scurt. Candidaţii selectaţi lucrează timp de patru luni în cadrul Woodrow Wilson International Center for Scholars, în Washington D.C., într-un program de cercetare avansată.

Programul cuprinde trei astfel de burse în fiecare an. Bursele se adresează cercetătorilor români din mediul universitar, punându-se accentul pe următoarele domenii: istorie, drept, ştiinţe politice şi administrative, relaţii internaţionale, jurnalism, ştiinţe economice. 

Cursurile de limba română pentru străini

O importantă componentă educaţională a activităţii ICR o reprezintă cursurile de limba română pentru străini „Romania in a Nutshell /Român(i)a pe scurt“, precum şi  cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească de la Braşov, ajunse în acest an la ediţia a XVIII-a. Aceste cursuri atrag importante resurse extrabugetare prin taxele de înscriere, sumele alocate de ICR fiind recuperate în mare măsură.  Cursurile de limba română pentru străini de la Bucureşti au adus la bugetul ICR fonduri în valoare de 78.200 lei, acoperind din taxe întreaga investiţie, în timp ce cursurile de la Braşov aduc venituri de aproximativ 35.000 de euro.

Preşedinţia EUNIC 2010-2011

România a preluat, pe 17 iunie 2010, prin preşedintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, preşedinţia EUNIC – European Union National Institutes for Culture. EUNIC este reţeaua institutelor culturale naţionale din Europa, constituită la Praga în 2006, la iniţiativa British Council. În prezent, EUNIC reuneşte 31 de organizaţii culturale de nivel naţional din 26 de ţări europene, printre care instituţii de mare prestigiu, precum British Council, Institut Français, Goethe-Institut, Instituto Cervantes.