Călătorie la bordul unei comete

Romanul „Hector Servadac“, de Jules Verne, va fi distribuit miercurea viitoare, împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 11,99 lei. Treizeci şi şase de persoane de naţionalităţi diferite străbat cosmosul pe o cometă gigantică.

Romanul a fost publicat pentru prima dată sub formă de foileton, în paginile revistei franceze „Magasin d'Éducation et de Récréation", între 1 ianuarie şi 15 decembrie 1877, apărând apoi sub formă de volum la Editura Hetzel din Paris, în colecţia „Voyages extraodi­nares".

Caracterul inedit al intrigii acestui roman l-a determinat pe editorul lui Verne - Pierre-Jules Hetzel -, să scrie o prefaţă la prima ediţie a cărţii, lucru destul de rar între lucrările colecţiei. „În «Hector Servadac», dl Verne continuă seria romanelor sale cu o călătorie în universul solar.

De data aceasta, el depăşeşte cu mult însă orbita lunară, şi îşi transportă cititorii de-a lungul traiectoriilor principalelor planete, până dincolo de orbita planetei Jupiter. Este deci, un roman «cosmografic». Fantezia extremă se alătură ştiinţei fără să o altereze.

Este povestea unei ipoteze şi a consecinţelor pe care aceasta le-ar fi avut, dacă, prin absurd, ea s-ar fi putut realiza. Acest roman va completa seria aventurilor în universul celest publicate până acum, la fel ca şi majoritatea operelor dlui Verne, în «Magasin d'Éducation», unde a obţinut, până acum, un succes consi­derabil".

Doi ani în cosmos

Intriga romanului este declanşată de momentul în care o cometă atinge Pământul şi colectează, în trecerea sa, câteva bucăţi din acesta împreună cu un grup aleatoriu de persoane de naţionalităţi diferite - un evreu german, un italian, trei francezi, opt ruşi, zece spanioli şi treisprezece soldaţi britanici.

Aceştia se trezesc sechestraţi pe cometă şi „condamnaţi" la o călătorie cosmică ce va dura mai bine de doi ani. Printre fericiţii aleşi se găsesc căpitanul Hector Servadac, din armata franceză algeriană, contele Vassili Timasheff, Isaac Hakhabut, un negustor evreu german, şi profesorul Palmyrin Rosette. Membrii acestui grup formează o mini-societate ce va trebui să facă faţă unei călătorii cel puţin neobişnuite şi mediului ostil de pe cometă, denumită de către profesorul Rosette - Gallia.

Datorită caracterului absolut fantastic al poveştii, precum şi tonului lejer în care aceasta este relatată, „Hector Servadac" este un roman destinat mai ales cititorilor mai tineri.

Modificări editoriale

Jules Verne a avut o serie de probleme în ceea ce priveşte publicarea acestuia în versiunea sa iniţială. Scriitorul intenţiona ca, la finalul cărţii, toate personajele de pe Gallia să moară la întoarcerea din călătorie, atunci când cometa urma să se lovească de Pământ.

Însă editorul Hetzel nu a fost de acord cu acest final, având în vedere publicul tânăr al revistei „Magasin d'Éducation et de Récréation". Astfel că Verne a fost nevoit să schimbe finalul, lăsându-şi personajele în viaţă. Locuitorii de pe Gallia vor supravieţui impactului refugiindu-se pe un balon.

Un alt impediment major cu care s-a confruntat scriitorul a fost reacţia la un fragment de descriere a personajului Isaac Hakhabut, portretizat iniţial drept un evreu ahtiat după bani: „deşi evreu, pretindea a fi mahomedan în provinciile mahomedane, atunci când profitul i-o cerea, şi s-ar fi dat drept păgân dacă ar fi câştigat mai mult din asta".

Verne a fost imediat somat de rabinul Parisului, care a considerat că aceste rânduri nu îşi au locul într-o revistă de tineri. Autorul era, încă o dată, forţat să-şi modifice textul şi să îndulcească descrierea personajului său. De fapt, Verne nu avea nicio intenţie de a jigni pe
cineva.