Avocatul Marian Nazat a scris „Basmul fotbalului” pentru iubitorii sportului: „Am ajuns procuror deoarece Cornel Dinu era poreclit aşa”

Miercuri seară, la Point Hub, avocatul Marian Nazat şi-a lansat cea mai recentă carte, „Basmul fotbalului”, apărută la editura Rao. La eveniment au vorbit jurnaliştii Andrei Crăciun şi Marius Mitran, şi directorul editurii Rao, Ovidiu Enculescu. Printre cei invitaţi s-au numărat personalităţi din fotbalul românesc, precum Dumitru Dragomir, Mircea Sandu, Aurel Ţicleanu, dar şi politicieni precum Liviu Dragnea sau Călin Popescu-Tăriceanu.

„Basmul fotbalului.Născocit împreună cu Marius Mitran”, publicat în două volume, a adunat jucători şi antrenori de fotbal, policieni şi pasionaţi ai sportului. Avocatul Marian Nazat, un dinamovist înverşunat, cu un început idilic în fotbal, a venit cu ideea cărţii şi a început să o scrie alături de jurnalistul Marius Mitran, însă după un timp, acesta din urmă s-a retras, iar Nazat şi-a continuat singur proiectul.

„Îmi pare foarte rău că n-am rămas în acest proiect până la capăt şi-mi pare foarte bine că m-am retras la momentul potrivit”, a spus Marius Mitran. 

Scriitorul şi avocatul a povestit despre cum juca fotbal în adolescenţă, în Turnu Măgurele, la o echipă privată înfiinţată de un om căruia îi datorează mult şi despre cum a ajuns să îl iubească pe Florea Dumitrache. 

Fostul jucător şi antrenor de fotbal Cornel Dinu a transmis, prin intermediul unui video, un mesaj despre cea mai recentă carte semnată de Marian Nazat, pe care a descris-o ca „o încumetare deosebită”. Autorul volumelor a mărturisit că a ajuns procuror datorită lui Dinu.

 „Am ajuns procuror pentru că Dinu (foto: dreapta) era poreclit procuror...Suna cumva, era şi dinamovist, şi porecla lui a devenit pe urmă ocupaţia mea vremelnică”.

„Când vezi epopeea scrisă de cei doi cu comentariile, bineînţeles, ale lui Marius Mitran, te sperii. În momentul în care începi să citeşti primele pagini, devine un roman captivant, fantastic şi care trece în registru epic atât statistică, atât întâmplări, reflecţii filosofice, reflecţii istorice... Repet, o întreprindere foarte grea la care a pornit scriitorul şi juristul de excepţie, Marian Nazat. Cu rigurozitatea unui adevărat cunoscător şi iubitor de drept, caută şi în fotbal cele mai ascunse nuanţe, cele  mai exemplificative întâmplări, cele mai sugestive reflecţii”, a spus Cornel Dinu în mesajul său. 

Întâlnirea dintre Mitran şi Nazat

Basmul fotbalului  nu se va termina niciodată, crede Marius Mitran. O astfel de credinţă este şi parte a motivului pentru care, în urmă cu patru ani şi jumătate, Marian Nazat îşi dorea să îl cunoască pe jurnalist şi să îi facă şi un cadou. Într-o zi, pe la nouă dimineaţa, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu, l-a chemat la el în birou. De regulă, un semn rău, de această dată unul bun.

Era Marian Nazat care venise la Iorgulescu să rezolve o problemă, cerându-i ulterior să îi facă cunoştiinţă cu Mitran. Avocatul i-a explicat că îl văzuse cu câteva seri înainte într-o emisiune şi că ar dori să îi facă un cadou, cel mai frumos din câte a primit până în ziua de azi, a povestit jurnalistul. 

„Marian a scos dintr-o pungă imensă sute de fotografii, de cartoane, de articole, de decupaje, pe care le-a strâns de când avea 10-11 ani până atunci, când trecuse de 50 de ani”, a povestit Mitran (foto: dreapta).

Când avocatul i-a propus să scrie împreună la „Basmul fotbalului”, au scris umăr la umăr timp de câteva luni, însă ulterior, jurnalistul a crezut că locul lui nu era alătui de Nazat, „în sensul în care proiecţia, basmul, ideea, titlul, toate îi aparţineau şi erau impecabil construite şi impecabil alese”. 

„Ceea ce îi lipseşte acestei cărţi e acea pungă, din acea dimineaţă, cu toate fotografiile lipite cu atenţie pe cartoane. Toate sunt la mine, nu am pierdut nimic de acolo”.

Marian Nazat: „Dumitrache a fost liderul meu, l-am iubit aşa cum numai un microbist poate să-l iubească”

Copilăria şi adolescenţa lui Marian Nazat au fost marcate de figura lui Florea Dumitrache, atât de tare încât a încercat în repetate rânduri să îşi convingă mama să îşi schimbe numele în Dumitrache. Jucătorul este cel datorită căruia a ajuns dinamovist. În aprilie 1969, se afla la bunicul său la Islaz, unde, la difuzor, asculta meciul România-Grecia.

„... şi crainicul repeta întruna <<Dumitrache, Dumitrache>>. L-am întrebat pe bunicul cine e acest Dumitrache. Mi-a zis că joacă la Dinamo şi din momentul acela am fost dinamovist până în perioada ghetelor de aur când am renunţat să mai ţin cu cineva”, a explicat Nazat. 

Coleg de teren cu Liviu Dragnea

În Teleorman, a mai povestit avocatul, se întâmplă multe lucruri. De exemplu, în 1979, în Turnu Măgurele, un avocat ieşea din tiparul vremurilor şi înfiinţa o echipă de fotbal privat, căreia îi suporta toate cheltuielile, fiind şi antrenor, şi manager, şi preşedinte. 

 „Omul acesta era mai mult decât atât, era un fel de părinte al nostru. Eram toţi liceeni. Am promovat an de an până în categoria <<onoare>>, în judeţul Teleorman”

Acest om, pe care îl cheamă Ghiţă Mihai, a reuşit să îl convingă pe Viorel Mateianu  să aducă „Progresul” şi să joace la Turnu Măgurele. L-a convins şi pe Dobrin să vină cu FC Argeş, însă cu ei nu au mai apucat să joace pentru că autorităţile locale au intervenit, blocând uşile stadionului. 

„Şi nu o să vă vină să credeţi-asta chiar o să sune a basm- Dobrin a fost izgnoit cu întreaga echipă, au fost urcaţi în autocar şi escortaţi de miliţie... Omul acela (Ghiţă Mihai- n.r.) a fost la un pas să fie arestat pentru tulburarea liniştii publice, dar a avut flerul şi a dispărut din oraş vreo două săptămâni. Apoi lucrurile s-au liniştit şi a rămas un om liber, însă echipa a fost desfiinţată”.

La echipa din Turnu Măgurele, Marian Nazat a fost coechipier cu Liviu Dragnea care a renunţat însă foarte repede.

„Îi plăcea mai mult cartea decât mie, şi eu am conntinuat să joc fotbal. Târziu am înţeles că locul meu nu este pe terenul de fotbal şi în momentul acela a trebuit să pun mâna să învăţ...”

Basmul adună oamenii

Marian Nazat a încheiat evenimentul de lansare explicând că „Basmul fotbalului” este o carte pentru „copiii de toate vârstele, de la 8 la 100 de ani, numai cei  care iubesc fotbalul ştiu ce înseamnă asta”. 

De asemenea, şi-a exprimat bucuria că basmul facilitează trecerea „peste disensiunile societăţii noastre, peste vrajba care a destructurat această societat”...Văd oameni din partide diferite care pot sta în acelaşi loc şi este minunat. Se pare că basmul este singurul lucru care poate aduna laolată oamenii”.