APARITII EDITORIALE

Un secol de arte frumoase la Iasi La Editura ieseana ART XXI a aparut o istorie-album a artelor plastice din Iasii ultimei sute de ani. Volumul, de 550 de pagini, format mare, tiparit in excelente

Un secol de arte frumoase la Iasi
La Editura ieseana ART XXI a aparut o istorie-album a artelor plastice din Iasii ultimei sute de ani. Volumul, de 550 de pagini, format mare, tiparit in excelente conditii grafice, adevarata bijuterie bibliofila, constituie o premiera ca formula in critica si istoria artei plastice romanesti. El este semnat de criticul Valentin Ciuca. Finantat de Ministerul Culturii si Cultelor, elaborarea albumului a inceput cu trei ani in urma si a presupus un laborios proces de documentare si clasificare. Dupa "cuvantul de intampinare" al acad. Razvan Theodorescu, care a fost prezent si la lansarea cartii, impunatorul album se deschide cu "Amintiri din veac" ale maestrului centenar Ion Irimescu. Valentin Ciuca isi defineste lucrarea ca o "valorizare critica, scutita de frisoanele exhaustivului". Toti pictorii, sculptorii si graficienii cuprinsi in ea, in numar de 160, sunt prezentati conform aceleiasi grile. Formula pentru care s-a optat este si una lexicografica, fara insa o dispunere alfabetica a autorilor. Tuturor artistilor care au trait ori au creat la Iasi - de la marii maestri ca Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Octav Bancila, Corneliu Baba, Dan Hatmanu, Eftimie Birleanu, la cei pe deplin consacrati, precum Liviu Suhar, Dimitrie Gavrilean, Val Gheorghiu, si pana la cei din generatia tanara - li se rezerva un spatiu egal. Acesta cuprinde principalele repere biografice, cateva aprecieri critice in limbile romana si engleza, insotite de o reproducere sau mai multe ale unor lucrari reprezentative din opera fiecarui autor. Ca orice istorie, "Un secol de arte plastice la Iasi" ofera si o periodizare, ultimul capitol al cartii fiind consacrat, fireste, celor mai tineri plasticieni care au facut deja, in perioada postdecembrista, dovada unui talent remarcabil. O carte feerica, o carte "grea" de frumuseti, sintetizand o suta de ani de arte frumoase la Iasi, orasul in care a luat fiinta prima pinacoteca din Romania.
Perpetuum mobile
Avangarda internationala si romaneasca e un teritoriu pe care cititorul il parcurge cu deliciile continuei perplexitati, vazandu-se purtat sau intors in loc de un relief accidentat si inselator. Si de cateva paradoxuri. O pluralitate de formule, retete, manifeste si totodata un puternic exclusivism al fiecareia dintre ele. Demitizarea violenta si spargerea tuturor tablelor de legi ale moralei, religiei, psihologiei, artei, concomitent cu instituirea unor reguli proprii inca mai drastice, de la care abaterea este exclusa. O contestare a academismului mortificant, a Artei cu majuscula care "s-a prostituat", dar, intr-un interval scurt, o clasicizare a avangardismului insusi, cu tot cu febrele lui erotice. Cu toate aceste paradoxuri si contradictii (sau poate tocmai datorita lor), curentul avangardist a reprezentat in literatura noastra un extraordinar ferment de modernizare. E suficient sa numaram anii ce despart volumul de Poezii (1883) al lui Eminescu, ultimul mare poet romantic european, de insurectia de la ZUrich facuta de Tristan Tzara si ceilalti dadaisti (1916), pentru a constata uimitoarea ardere a etapelor reusita de literatura noastra. Parcurgand "pe scurtatura" un drum urmat de alte culturi au ralenti, tanara literatura romana s-a maturizat si, in prima treime a secolului trecut, s-a sincronizat perfect cu miscarea europeana de idei si forme artistice. Aceasta se poate vedea, direct sau in subsidiar, si dintr-o excelenta antologie dedicata fenomenului, intitulata Avangardismul literar romanesc si ingrijita de criticul Nicolae Barna (Editura Gramar, 2003). Deschisa printr-un substantial studiu introductiv ce analizeaza cu finete articulatiile avangardei noastre, pe masura ce-i fixeaza reperele, ea cuprinde autori de toate varstele, calibrele si orientarile subsumate curentului. De la precursorii Dalocrin, Bacovia si Urmuz, la Ion Vinea, Tzara, B. Fundoianu, Sasa Pana, Grigore Cugler, Ilarie Voronca, St. Roll, Geo Bogza, M. Blecher, Eugen Ionescu, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca, Gellu Naum, Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu si postbelicii onirici Leonid Dimov, Dumitru tepeneag, Virgil Mazilescu (toti succedati dupa anul nasterii biologice, nu artistice), volumul se prezinta ca un fel de spatiu de razboi, in care grenadele, srapnelele si trasoarele literare isi intretaie traiectoriile luminoase si bubuitoare. Lectura e pasionanta si, asa-zicand, riscanta. Vom intelege insa pe parcurs ca revoltele si reformele artistice sunt de alta natura decat cele sociale. Ceea ce in cadrul societatii poate si trebuie sa fie respins, blamat, condamnat, in literatura poate primi girul estetic si prin aceasta devine acceptabil. Intolerabila e numai literatura proasta. Antologia are in vedere exclusiv opere scrise in romaneste, iar sectiunea artistica e urmata de una cu miza teoretica, in care vom regasi incendiarele manifeste si polemici avangardiste. Noutatea descoperita, "rulata" si invechita rapid, urmata de o alta noutate cu aceeasi combustie, apoi de alta... Rotativa avangardei aduce in literatura noastra iluzia pretioasa (fiindca utopica) a unui dispozitiv care functioneaza singur, luandu-si energia nu din exterior, ci din sine insusi.