11 milioane de carti se degradeaza prin hrubele Bucurestiului

Cladiri darapanate, care stau sa cada, subsoluri inundate si surpate, case revendicate de fostii proprietari, adapostesc, in conditii mizere, fondul reprezentativ de carte al Romaniei. Cele aproape

Cladiri darapanate, care stau sa cada, subsoluri inundate si surpate, case revendicate de fostii proprietari, adapostesc, in conditii mizere, fondul reprezentativ de carte al Romaniei. Cele aproape 11 milioane de unitati bibliografice pe care le poseda Biblioteca Nationala Romana (in care sunt incluse cartea rara si periodicele vechi), parte importanta a patrimoniului cultural national, se degradeaza pe zi ce trece din cauza conditiilor de depozitare mai mult decat improprii, in cele 13 locatii raspandite prin Bucuresti si prin tara. O vizita prin depozitele BNR, seamana mai degraba cu o calatorie prin tunelul groazei, imaginile socante dezvaluind indiferenta criminala a celor pusi sa gestioneze problemele culturale ale tarii. Necazurile incep chiar din sediul central al BNR, situat in strada Ion Ghica. Aici, aproape un milion de tiparituri zac in subsolul cladirii in conditii potrivite mai degraba pentru o ciupercarie decat pentru o biblioteca. In timp ce tencuiala a cazut de mult de pe ziduri, apa se infiltreaza prin podea. Ba chiar depozitul beneficiaza si de un mic izvor natural - apa freatica sau din canalizarea orasului se iteste din podea intr-unul din colturi. La randul lor, rafturile cu carti sunt inghesuite intr-un spatiu insuficient, nepermitand respectarea celor mai elementare norme de conservare, iar din cauza inghesuielii, in cazul unui incendiu, interventia ar fi aproape imposibila. Aceste spatii nu au fost vizitate niciodata de vreunul din ministrii culturii de pana acum sau de vreunul dintre cei care au hotarat confiscarea viitorului sediu al bibliotecii. De multimea de carti, de altfel cele mai solicitate de cititori, intrucat alimenteaza salile de lectura de la nivelele superioare ale cladirii, se ingrijesc doar trei angajate. Acestea, pentru un salariu de numai trei milioane de lei, se lupta intr-un aer irespirabil cu praful, umezeala si ciupercile care macina cartile. Din cauza mizeriei, cartile au devenit un adevarat pericol pentru sanatatea celor care intra in contact cu ele, bibliotecari sau cititori, multe angajate renuntand, bolnave, la locul de munca. Lipsa spatiului de depozitare determina si alte probleme: publicatiile aparute in ultimii ani nu sunt accesibile cititorilor, inghesuite fiind prin birourile angajatilor, iar colectia de periodice poate fi consultata numai pe ultimii doi ani. Din cauza spatiului inadecvat, a raspandirii depozitelor prin tot Bucurestiul, din cele 11 milioane de tiparituri sunt accesibile cititorilor, la salile de lectura, doar 2,2 milioane, celelalte fiind blocate, stivuite in maldare, in cel mai bun caz impachetate. Un alt asa-zis depozit BNR, care iti face parul maciuca, este cel situat in strada Academiei, intr-o casa aparent parasita, despre care se spune ca, intre razboaie, ar fi adapostit o carciuma si un bordel. Carti vechi si dictionare supravietuiesc, pe rafturi, sobolanilor si ploilor ce patrund prin acoperis, in incaperi care tremura la fiecare pas, cladirea riscand sa se prabuseasca la cel mai mic cutremur. Din cand in cand, pompierii mai dau cate o amenda pentru nerespectarea normelor de paza impotriva incendiilor, in timp ce directia sanitara inchide ochii. Situatia se repeta si in celelalte depozite (Calea Mosilor, str. Biserica Amzei, beciurile Senatului, comuna Saliste etc.), singurele variatii fiind legate de modul depozitare a cartilor - pe rafturi sau in gramezi - si de gardul de umiditate. Laboratorul de Patologie si Restaurare a Cartii din strada Budisteanu functioneaza si el intr-un local impropriu - o cladire veche de pe la inceputul secolului, cu risc seismic ridicat, solicitata spre retrocedare de fostii proprietari. Si in subsolul acestei case, stau stivuite gramezi de periodice dintre cele doua razboaie, supuse apei care se infiltreaza prin pereti. In conditiile in care problema spatiilor Bibliotecii Nationale Romane se dovedeste a fi una mai mult decat dramatica, gestul Guvernului Adrian Nastase de a confisca viitorul sediu care ar fi rezolvat nevoile de depozitare pe viitorii 50 de ani, este inexplicabil. Mai mult decat atat, cele peste 5 milioane de publicatii aflate deja in salile noii cladiri, aproape terminate, trebuie mutate fara a se sti unde si pe banii cui. Iar pentru ca tabloul sa fie complet, odata cu noul sediu, Ministerului Culturii i-au fost luati din buget si 45 de miliarde de lei, bani suficienti pentru darea in folosinta a unei parti din preconizatul sediu al BNR.