Computerul geniu
0Cercetătorii au dezvoltat primul program care a primit un scor de 150 la un test IQ, fiind mai inteligent decât 96% din oameni.
O echipă de oameni de ştiinţă din Suedia a reuşit să creeze primul computer care poate fi catalogat ca geniu, înregistrând un scor de 150 de puncte la testele de inteligenţă. Astfel, „creierul artificial" este mai „performant" decât 96% din locuitorii planetei, media umană la testele IQ fiind de 100 de puncte.
Computerul a fost proiectat la Universitatea din Goteborg (Suedia) de către profesorul Claes Strannegard, de la catedra de lingvistică. Potrivit acestuia, programul digital foloseşte un mix de logică matematică şi de gândire asemănătoare oamenilor. Astfel, acesta poate să descopere anumite modele pe care alte computere nu erau capabile să le identifice din cauza limitării capacităţii lor de a face legături între idei, scrie site-ul gizmodo.com.
Psihicul, înaintea raţiunii
Pentru a dezvolta mintea computerizată, cercetătorii suedezi au modificat modul de a crea un computer. Astfel, ei s-au bazat mai mult pe psihicul uman şi mai puţin pe capacitatea de stocare a informaţiilor. „Matematica are o componentă psihică evidentă. Dacă spui 1, 2, ce vine după asta? Cei mai mulţi dintre oameni ar spune 3, dar ar putea răspunde şi prin şirul 1,2,1 sau prin dublare: 1, 2, 4.
Niciuna dintre aceste alternative nu este mai corectă din punct de vedere matematic decât cealaltă", a spus profesorul Strannegard. Inteligenţa software-ului se bazează pe rezultatele unui test standard, cu întrebări nonverbale. Acestea sunt realizate pentru a elimina orice influenţă negativă a culturii şi limbii, testând inteligenţa, şi nu raţiunea. Majoritatea problemelor din test se bazau pe găsirea unei matrici progresive sau ghicirea unui număr dintr-un şir aparent aleatoriu.
Aplicaţii practice
Astfel, programul are ca punct de pornire componenta psihologică, iar abia apoi se bazează pe calculele matematice şi statistice. Experţii consideră că aceasta e cea mai bună metodă de a dezvolta inteligenţa artificială: în loc să mărească memoria computerelor, cercetătorii ar trebui să le dezvolte capacităţile de a înţelege probleme complexe.
Deşi este încă în faza de testare, dezvoltatorii proiectului întrevăd deja posibile aplicaţii practice ale inteligenţei artificiale. „Metoda poate fi folosită pentru a identifica modele în orice fel de date care au o componentă psihologică, cum ar fi predicţiile financiare. Cu toate acestea, are limitările sale. Nu este atât de bun în a identifica modele în date foarte ştiinţifice, cum ar fi prognozele meteo, deoarece acolo psihicul nu este implicat", au declarat reprezentanţii Universităţii din Goteborg.