Care sunt cele mai periculoase produse descoperite în 2018 la nivelul UE

Anul trecut, în sistemul de alertă rapidă au fost înregistrate un număr de 2.257 de alerte privind produse nealimentare periculoase, dintre care doar nouă au venit din România, şi au fost întreprinse 4.050 de acţiuni în urma alertelor.

Prezentat în cadrul unei conferinţe de presă organizată pe 5 aprilie 2019, Raportul pentru anul 2018 al Sistemului de Alertă Rapidă pentru produse periculoase arată că autorităţile au înregistrat 2.257 alerte privind produsele periculoase la nivelul Uniunii Europene. 

Cele mai multe notificări vizează jucăriile (31%),  autovehiculele (19%) şi îmbrăcămintea (10%). România este una din ţările cu cele mai puţine alerte (nouă), în timp ce vecinii bulgari au înregistrat 102, iar Ungaria a înregistrat 172 de alerte.

Întrebat care este motivul pentru care ţara noastră a întregistrat printre cele mai puţine alerte şi dacă România chiar prezintă o aşa mare siguranţă din acest punct de vedere, Paul Anghel, director general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, a declarant: „Nu suntem pe primele locuri, dar nu suntem nici pe ultimele locuri. De-a lungul timpului numărul de notificări s-a diminuat, probabil şi datorită autorităţii care a adus programe de educare a consumatorilor, consilierea operatorilor economici de a nu achiziţiona produse care pot reprezenta un pericol pentru consumatori şi toate celelalte proiecte desfăşurate“. 

Paul Anghel a ţinut să amintească de bugetul scăzut de care ANPC beneficiază, atrăgând atenţia că, de multe ori, analizele de laborator sunt mult mai costisitoare decât produsul în sine, dar că s-a găsit o rezolvare a acestei situaţii.

Principalele riscuri la care consumatorii europeni s-au expus în 2018 au fost cele chimice (25%), rănile (25%), urmate de riscul de sufocare în cazul copiilor(18%).

„Sistemul de alertă rapidă este un instrument cheie în vederea protejării europenilor de produsele periculoase şi acesta chiar funcţionează. Cu peste 2.000 de alerte şi aproape de două ori mai multe rechemări în fabrici sau retrageri de pe piaţă, Raportul arată o aplicare eficientă a regulilor legislative. Vom continua să lucrăm cu autorităţile naţionale şi ţările terţe, pentru a menţine siguranţa tuturor consumatorilor europeni“, a declarat comisarul european pentru Justiţie, Consumatori şi Egalitate de gen, Vera Jourova.

Vera Jourova, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului pe 2018 asupra Sistemului de Alertă Rapidă pentru produse periculoase

Rugată de jurnalişti să facă un top al companiilor care încală cel mai des măsurile de siguranţă ale consumatorilor, comisarul european s-a ferit să dea un răspuns, argumentând că nu doreşte să prejudicieze imaginea brandurilor, scopul autorităţii fiind acela de a ajunge la un consens cu acestea în beneficiul consumatorilor europeni. Vera Jourova a adăugat în cadrul conferinţei de presă că mai mult de jumătate din toate produsele periculoase identificate provin din China, cooperarea cu autorităţile chineze în domeniul siguranţei produselor continuând să fie o prioritate.

Rechemarea produselor în fabrici reprezintă una dintre cele mai comune măsuri de reducere a riscurilor prezentate de produsele periculoase, însă proporţia produselor recuperate cu succes de consumatori rămâne în general scăzută. Rezultatele unui nou sondaj pe această temă arată că o treime dintre respondenţi continuă în mod conştient să utilizeze produse retrase, ceea ce sugerează că anunţurile de retragere nu au un impact prea mare asupra consumatorilor.

Cum funcţionează Sistemul de alertă rapidă:

Un membru al reţelei RASFF transmite o notificare prin care se semnalează existenţa unui risc grav, direct sau indirect, pentru sănătatea publică, determinat de alimente sau de hrana pentru animale. Comisia Europeană primeşte notificarea, face verificările necesare şi apoi informează ceilalţi membri ai reţelei. După ce ţările din reţea fac verificări pentru a vedea dacă sunt afectate, sunt raportate în sistem rezultatele investigaţiilor şi măsurile luate. Pentru produsele din UE, statul membru de origine raportează rezultatul propriilor investigaţii, permiţând astfel altor ţări membre să ia rapid măsuri dacă şi atunci când este necesar. Pe lângă controalele la graniţă sau verificările oficiale de pe piaţa internă, astfel de notificări pot apărea şi în urma unor reclamaţii venite de la un consumator, o societate sau în urma unui incident, de exemplu o intoxicaţie alimentară.

Lansat în 1979, Sistemul de alertă rapidă pentru alimente şi furaje (Rapid Alert System for Food and Feed – RASFF) este un instrument informatic având ca scop schimbul rapid de informaţii între autorităţile naţionale cu privire la riscurile pentru sănătate determinate de alimente şi de hrana pentru animale. El le permite tuturor statelor membre să ia măsuri coordonate, coerente şi simultane în scopul protecţiei consumatorilor.