Ocolul subconştientului în sute de desene

În timp ce călătoriile prin gaura de iepure imaginată de Tim Burton pompează încasări de box-office, la MoMA se derulează o expoziţie-gigant dedicată celui mai atipic regizor de la Hollywood. Nu se întâmplă prea des ca un mare autor de cinema să dea în acelaşi timp lovitura cu un blockbuster construit pe o grea moştenire („Alice în Ţara Minunilor“ de Lewis Carroll) şi să expună la Mecca pieţei artistice: Museum of Moder

Tim Burton este unul dintre cele mai bune exemple când vine vorba de ineficienţa etichetelor, atâta vreme cât filmele lui - şi marca înregistrată a stilului - sunt o demonstraţie de hibridizare a genurilor. Până la 26 aprilie, expoziţia de la MoMA developează imaginarul unuia dintre puţinii artişti care şi-au găsit locul în mainstream explorând poezia macabrului.

Operaţie pe imaginaţie deschisă

Organizată pe mai multe niveluri, intimidanta desfăşurare de arhive de la muzeul newyorkez acoperă aproape 50 de ani de creativitate. De la schiţele pe care le făcea când locuia cu părinţii într-o suburbie tipică până la primele filme în care preia viaţa familiei americane standard şi o deturnează în „meditaţii" horror, la rândul lor supuse unor tratamente de sens.

Începând cu „Vincent" (1982), primul scurtmetraj realizat de Tim Burton, în care eroul copilăriei sale, actorul Vincent Price, este un personaj din lut modelat, până la „Edward Mâini-de-foarfece" (1990), în care Price joacă un rol de-adevăratelea, şi continuând până la cea mai nouă producţie a sa, Burton şi-a construit un adevărat „cocon" vizual.

Tocmai aceasta este şi miza expoziţiei care îi este dedicată artistului/regizor, să redea la o scară cât mai fidelă harta unui imaginar care ajunge la ceilalţi prin diferite canale, toate complementare: grafică, regie, scenariu, literatură (Burton este autorul volumului de poezie naiv-macabră „Melancolica moarte a Băiatului-stridie", pe care l-a şi ilustrat).

Toate aceste canale converg în acelaşi punct: mintea unui american de 52 de ani, căruia, după cum a declarat recent într-un interviu, i s-ar părea mai înfricoşător să-l cheme cineva la masă sau să-l trimită la şcoală decât orice scenariu cu monştri sau zombie.

Între Poe şi Freud

Sute de desene şi acuarele, figurine folosite în animaţii stopmotion („Mireasa moartă"), „embrionii" unor proiecte niciodată finalizate, ciorne de lucru şi elemente din bucătăria internă a unor personaje deja clasicizate (Pinguinul din „Batman se întoarce" sau Ichabod Crane din „Legenda călăreţului fără cap"), reconstruiesc la MoMA lumea întunecat-ironică a lui Burton. Ca într-un labirint al oglinzilor, în care artistul, cu influenţele (de la Poe şi Fraţii Grimm la Freud) şi avatarurile lui pun cap la cap imaginea finală, expoziţia scoate la rampă o viaţă transformată în proiect artistic.

Groaza în răspăr

Costume şi decoruri din care nu lipsesc patternurile dungate, electrocasnice animate, monştri mai umani decât personajele umane, scenarii macabre, nimic nu le-au scăpat curatorilor care au conceput retrospectiva de la MoMA. Eroii copilăriei au devenit protagoniştii filmelor, iar partenerii şi prietenii din viaţa reală, colaboratori într-o aventură cinematografică deja cu vechime.

Aproape toate coloanele sonore din filmele lui Burton (cu vreo trei excepţii) sunt realizate de Danny Elfman, iar Johnny Depp este, dincolo de actorul-fetiş al lui Burton (de la „Ed Wood" la „Alice în Ţara Minunilor" via „Legenda călăreţului fără cap" şi multe altele), naşul fiului pe care Burton îl are cu Helena Bonham Carter. Actri ţa, aşa cum ne-a obişnuit deja creatorul lui „Beetlejuice", joacă în multe dintre peliculele lui Burton, pentru care viaţa personală şi cea artistică sunt vase perfect comunicante.

Foarte bine primită de presa americană, expoziţia funcţionează, la rândul ei, ca o gaură de iepure burtonian, la finalul căreia aşteaptă câteva dintre cheile de intrare într-o lume de unde au plecat atât „Charlie şi fabrica de ciocolată", cât şi controversatul „Batman" din 1989. 

Info

Expoziţie: Tim Burton

Unde: MoMA, Museum of Modern Art, New York

Când: expoziţia e deschisă până la  26 aprilie 2010