Care e lista obiectivelor turistice din România aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO

Delta Dunării este primul obiectiv turistic de la noi din țară, care a deschis lista. Rezervația naturală a biosferei a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, în anul 1991, ca sit natural. I s-au alăturat pădurile virgine din Carpați, precum și numeroase situri culturale.

Siturile naturale aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO

Delta Dunării

Localizată în Tulcea, Delta Dunării este, cu siguranță, un obiectiv absolut spectaculos, care merităvizitat. Este singura deltă din lume declarată în întregime rezervație a biosferei. Apele Dunării, care se varsă în Marea Neagră, formează cea mai mare și mai bine conservată deltă a Europei. Aceasta găzduiește peste 300 de specii de păsări, precum și 45 de specii de pești de apă dulce în numeroasele sale lacuri și mlaștini. Printre speciile protejate și rare de păsări se regăsesc: șoimul dunărean, cormoranul pitic, rața roșie și pelicanul creț. În ceea ce privește vegetația, stuful este cel mai des întâlnit, acoperind peste 1500 de kmp din suprafața totală a deltei. Într-o plimbare cu barca pe apele Dunării, turiștii pot admira inclusiv nuferii galbeni.

Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei

Această proprietate transnațională include 94 de părți componente în 18 țări. De la sfârșitul ultimei ere glaciare, fagul european s-a răspândit din câteva zone izolate de refugiu din Alpi, Carpați, Dinaride, Mediterană și Pirinei, pe o perioadă de câteva mii de ani. Procesul este, în continuare, în plină desfășurare. Expansiunea de succes pe un întreg continent este legată de adaptabilitatea și toleranța arborelui la diferite condiții climatice, geografice și fizice, notează UNESCO.

Situri culturale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO:

• Biserici din Moldova

• Mănăstirea Horezu

• Sate cu biserici fortificate din Transilvania

• Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei

• Centrul Istoric din Sighişoara

• Biserici de lemn din Maramureş

Mănăstirea Horezu

Ctitorită în anul 1690 de către domnitorul Constantin Brâncovan, mănăstirea Horezu, din Țara Românească, este o capodopera a stilului „brâncovenesc”. Este cunoscut pentru puritatea și echilibrul său arhitectural, bogăția detaliilor sale sculpturale, tratarea compozițiilor religioase, îmbinate portrete și pictura decorativă. Școala de pictură murală pe icoane, înființată la mănăstire în secolul al XVIII-lea a devenit renumită în întreaga regiunea balcanică.

Centrul Istoric din Sighișoara

Înființat de meșteșugari și negustori germani, cunoscuți sub numele de sașii din Transilvania, Sighișoara este un bun exemplu de mic oraș medieval fortificat, care a jucat timp de câteva secole un important rol strategic și comercial la marginea Europei centrale. În ziua de astăzi, Sighișoara reprezintă o mărturie remarcabilă a culturii sașilor transilvăneni, o cultură care se apropie de final după 850 de ani. Ea va continua să dăinuie mult timp de acum încolo prin impresionantele sale monumente arhitecturale și urbane.

Bisericile de lemn din Maramureș

O expresie absolut deosebită ce face parte din peiasajul cultural al acestei zone muntoase, din nordul României. Cele opt biserici, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, se prezintă sub forma unei varietăți de modele arhitecturale. Bisericile înguste și înalte sunt contruite din lemn, cu turnuri. Au fie un singur acoperiș, fie acoperiș dublu, ambele acoperite cu șindrilă. Bisericile de lemn din Maramureș sunt exemple remarcabile de arhitectură religioasă, rezultată în urma schimbului de tradiții religioase ortodoxe cu influențe gotice într-o interpretare unică a tradițiilor construcțiilor din lemn. Totodată, ele îmbină la un înalt nivel arta cu priceperea meșteșugărească.

Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO

Țara noastră se poate mândri, de asemenea, cu importante tradiții și obiceiuri. Șapte dintre acestea au fost incluse în Patrimoniul Imaterial UNESCO, după cum urmează:

• ritualul călușului,
• doina,
• ceramica de Horezu,
• colindatul de ceată bărbătească,
• Feciorescul de Ticuș (jocul fecioresc),
• meșteșugul covoarelor tradiționale (tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova).