„Regina brânzeturilor“, delicatesa care poate fi produsă doar într-un sat din Suedia: teoriile despre meteoriţi din spatele gustului său unic
0Brânza Västerbottensost, delicatesă servită şi în cadrul nunţilor regale sau la luxosul restaurant Noma din Copenhaga, poate fi făcută doar într-un sat din Suedia. Reţeta originală şi motivul pentru care această gustare poate fi produsă doar în cea mai nordică regiune suedeză reprezintă unul din cele mai bine păstrate secrete ale gastronomiei.
Satul Burträsk, din Suedia, este singura zonă din lume în care se produce brânza Västerbottensost, un soi scump de brânză tare, galbenă, cu găuri, despre care se spune că înglobează cu succes toată gama de gusturi: dulce, sărat, acru şi amar. Expusă la tarabe în timpul festivalurilor suedeze de vară, dar servită şi în cadrul dineurilor sau nunţilor regale, la petrecerile de decernare a premiului Nobel sau la restaurantul de lux Noma, din Copenhaga, această brânză delicioasă a inspirat chiar şi artiştii. Faimosul dramaturg August Strindberg a pomenit-o în poeziile sale, în timp ce Prinţul Hassan al Iordaniei a spus că brânza Västerbottensost este ce iubeşte cel mai mult la Suedia.
Deşi cererea pentru acest tip de brânză este foarte mare, iar producătorii au încercat să prepare delicatesa într-un oraş din apropiere, în Umeå, gustul nu a fost acelaşi. Ulterior, s-a ajuns la concluzia că acest tip de brânză poate fi preparat doar în satul Burträsk, dar nimeni nu ştie de ce, nici măcar oamenii de ştiinţă care au supus brânza Västerbottensost la teste ADN, realizând până la 12 documentare despre această gustare.
FOTO bbc.com
De-a lungul timpului au apărut diverse teorii cu privire la imposibilitatea de a reproduce gustul deliciosului soi de brânză. De exemplu, s-a sugerat că aroma unică a Västerbottensost se datorează rafturilor de molid folosite în depozitele din satul Burträsk, unde brânza este lăsată să se învechească şi câte 14 luni, sau că zilele lungi de vară afectează starea de spirit a vacilor şi laptele are alt gust. Conform unei alte teorii, gustul brânzei este influenţat de un meteorit care a lovit zona cu mult timp în urmă şi datorită căruia s-a format lacul de lângă Burträsk. Tot meteoritul a influenţat solul, care este bogat în calciu, şi care, la rândul lui, a avut un efect asupra hranei şi implicit asupra animalelor, schimbând în mod misterios gustul laptelui.
FOTO bbc.com
Potrivit legendei, brânza Västerbottensost a fost creată în 1872 din greşeală. O lăptăreasă pe nume Ulrika Eleonora Lindstrom, din Burträsk, a fost distrasă de la sarcinile ei zilnice de un amant, aşa că procesul de producţie al brânzei a suferit schimbări. Accidentul, însă, a avut rezultate îmbucurătoare. Reţeta exactă este însă un secret, dar paşii principali în producerea acestei delicatese nu s-au schimbat foarte mult de-a lungul anilor. Laptele este livrat de la 20-30 de ferme locale, pasteurizat şi covăsit. Consistenţa brânzei este încă testată manual, potrivit bbc.com. Granulele de caş care apar după drenarea zerului lichid sunt puse în pânze şi înmuiate în saramură după un program strict. Caşurile de brânză rezultate, care cântăresc în jur 18 kilograme fiecare, sunt apoi lăsate la învechit într-un depozit din apropiere.