„Porcăriile“ românilor: cum se prepară caltaboşul, toba, lebărul şi sângeretele

Chiar dacă astăzi cei mai mulţi preferă să le cumpere din magazine sau de la producători, nu cu mult imp în urmă aceste preparate se făceau aproape în orice gospodărie. Fiecare are un specific şi o reţetă în funcţie de zona din care provine.

În trecut, nimic nu se irosea atunci când era sacrificat un animal. De multe ori, ţăranii vindeau bucăţile bune de carne, iar tot ce rămânea – măruntaie, resturi, oase – era folosit şi valorificat. Aşa s-au născut preparate precum caltaboşul, lebărul, toba sau sângeretele, în care intrau toate aceste părţi ale animalului: organe, grăsime, şorici, intestine, chiar şi sânge.

Mai târziu, reţetele au devenit elaborate, prin adăugarea unor condimente (piper, foi de dafin, nucşoară, cuişoare, ienibahar), a unor legume sau a orezului.

Citeşte aici ce tipuri de carne intră în compnenţa "porcăriilor", cu ce se condimentează şi de ce sângeretele era o mâncare ritualică.