Ziua 3 – Romanian  Roads – 1 metru de autostradă

Cea mai frumoasă zi de până acum din Romanian Roads by Michelin, şi candidată serioasă la cea mai frumoasă zi din această aventură. Am avut de toate... de la un metru de autostradă moldovenească şi până la superbul desenat Transrarău.

#şîeu vreau autostradă, #şîeu vreau autostrăzi în ţara asta, dar până vor deveni realitate, la Suceava ne-am mulţumit cu autostradă la metru. Doar un metru dar realizată impecabil, excelent marcată, cu separatoare, foarte bine semnalizată... cred că este cea mai bună porţiune de autostradă din România. Apoi am părăsit Suceava cu destinaţia Transrarău.

Nu sunt prima dată prin aceste locuri, şi în mod cert nu va fi ultima dată când voi ajunge pe aici... dar un lucru rămâne constant... de fiecare dată sunt bulversat de frumuseţea acestor locuri. Şi inevitabil ajung să compar aceste peisaje cu altele întâlnite prin Italia, Franţa sau Elveţia... şi de fiecare dată trag aceeaşi concluzie... cineva a fost darnic cu poporul acesta. Transrarăul (DJ175B) are ca punct de start localitatea Pojorâta, te conduce peste Munţii Rarău până aproape de Pietrele Doamnei şi apoi coboară spre Valea Bistriţei. Comparativ cu un Transfăgărăşan sau Transalpina, frumuseţea lui este catalizată de faptul că nu este aglomerat, sau poate am avut noi noroc ieri şi am prins o zi liberă, deşi mă îndoiesc. Nu ştergeţi de pe listă nici E85, un drum care vă va oferi atât peisaje superbe cât şi nişte viraje superb desenate. Din Bistriţa şi până la Tg. Mureş, te mai poţi delecta cu peisaje şi ceva zone pentru pus la muncă căluţii de sub capotă, dar drumul este destul de aglomerat.

Despre Skoda Kodiaq vRS

Când am privit prima dată lista cu maşinile invitate în această aventură, recunosc, m-am întrebat ce caută acest Kodiaq, fie el şi vRS, alături de un Z4M40i sau Megane RS Trophy. Prin urmare, mari aşteptări nu prea aveam de la acest SUV de 1.880 kg. Dar călătorului îi şade bine cu drumul, mi-a venit rândul să urc la volanul lui Kodiaq...

Destul de repede am descoperit că este un model plăcut din spatele volanului, are o fluiditate nativă în a devora secţiuni virajate. În ciuda unei mase relativ mari, nu îi simţi kilogramele, oferă o repartiţie bună a maselor astfel încât, la limită, acestea să nu influenţeze ţinuta de drum. Deşi un SUV, are un parfum interesant de Grand Turismo, de model sportiv care îţi permite să acoperi distanţe mari într-un ritm susţinut. Tracţiunea integrală lucrează foarte bine, nu l-am simţit ca pe o tracţiune faţă care la nevoie mută ceva cuplu motor şi pe puntea spate. Propulsorul, un 2.0 diesel bi-turbo care dezvoltă 240 CP la 4.000 rpm şi 500 Nm între 1.750 şi 2.500 rpm, ajutat de cutia DSG cu 7 trepte permite modelului un sprint până la 100 km/h în 6,9 secunde şi o viteză maximă de 221 km/h. Impresionează în schimb la capitolul reprize. Plus un sistem de frânare care nu prea am simţit să obosească, cei drept, nici nu l-am tratat ca pe unul de hat hatch.

Un interior plăcut, cu o ergonomie bună, o bună vizibilitate asupra tabloului de bord... dar parcă îi lipseşte puţină căldură, şi spun asta din perspectiva de SUV GT.