APEL UMANITAR

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

"Ma numesc NICOLETA FRONE, sunt si eu un cetatean al Romaniei, am 23 de ani si sunt tare suparata, de-a dreptul disperata. Speranta de a mai fi un om sanatos se indeparteaza de mine cu fiecare clipa

"Ma numesc NICOLETA FRONE, sunt si eu un cetatean al Romaniei, am 23 de ani si sunt tare suparata, de-a dreptul disperata. Speranta de a mai fi un om sanatos se indeparteaza de mine cu fiecare clipa care trece, in timp ce boala pe care o am imi afecteaza sistematic fiecare celula a corpului meu. In urma cu doi ani, in timp ce lucram la arhiva sectiei de oncologie a Spitalului judetean, am contactat o boala (aspergilom pulmonar, adica mucegai la plamani). Am fost internata la Spitalul Stejeris Brasov, si am facut tratament de TBC. Dupa tratamentul de TBC, a inceput sa-mi fie tot mai rau, suferind de crize de sufocare, si am fost trimisa, dupa nenumarate internari la spitalul judetean, la Institutul NASTA Bucuresti. Aici mi s-a descoperit ASPERGILOZA PULMONARa. Trebuie sa revin pentru operatie, dar m-am internat si nu s-a facut nimic pentru stoparea crizelor. Am fost internata la Spitalul de boli infectioase Dr. I. BABES. Am fost la Spitalul de dermatologie. Acum sunt acasa, fara a avea un tratament. Cu fiecare zi, suferinta creste, iar crizele se indesesc. Mi-a mai ramas sa chem in fiecare zi Salvarea, care ma duce la Spitalul Judetean Brasov la urgente, si medicii ii spun mamei mele de fata cu mine ca nu mai au ce sa-mi faca, sa ma duca mai departe, intr-o clinica adecvata bolii mele, adica in strainatate. Mama mea ma vegheaza tot timpul cu masca de oxigen langa mine. A trebuit sa ramana acasa cu mine, si astfel am pierdut o sursa financiara. Mi s-au dat sperante false ca as putea ajunge intr-o clinica din Occident unde Aspergiloza nu mai reprezinta un semn de intrebare, insa banii sunt cei care au constituit factorul fara de care nu se poate face nici un demers. Ar fi posibil ca tratamentul sa fie adus in tara, dar din nou motivul financiar este cel care blocheaza orice incercare in acest sens. Cum as putea sa strang un miliard? Cate vieti mi-ar trebui ca sa muncesc pentru ei? Cate vieti i-ar trebui familiei mele sa plateasca aceasta suma? Singura mea speranta sunteti dumneavoastra, pur si simplu nu ma pot gandi ca ati lasa sa curga lucrurile fara sa va opriti macar o clipa fara a citi aceste randuri. As fi vrut sa fiu un om care poate ajuta pe altul, nu unul care cere ajutor; un ajutor care se lasa asteptat sau care nu va mai veni niciodata. In speranta ca nu v-am retinut foarte mult, va multumesc, rugandu-va din suflet sa acordati atentie cazului meu".