"Am moşit un sat întreg"

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

>> Maria Dănăcică, ştiută în satul Gogoşari, judeţul Giurgiu, sub numele de "moaşa Maria Ţiganca", povesteşte cum năşteau femeile "pă timpuri". În anii interbelici, în cele

>> Maria Dănăcică, ştiută în satul Gogoşari, judeţul Giurgiu, sub numele de "moaşa Maria Ţiganca", povesteşte cum năşteau femeile "pă timpuri".

În anii interbelici, în cele cincispreze mii de sate ale României, mureau copii pe capete. În prima săptămână după naştere, în prima lună, în primul an... Din neştiinţa mamelor, din murdăria satelor, din pricina unor obiceiuri cu rădăcini adânci în negura timpului.

"Datorăm numai norocului faptul că sunt copii care mai trăiesc. Trebuie să mulţumim lui Dumnezeu că sporeşte populaţia, căci, dacă ar fi după îngrijirea pe care o dăm copiilor, ar fi logic şi firesc să moară toţi", spunea, în 1939, sociologul Henri H. Stahl. Femeile năşteau pe jos, cu moaşe, sau chiar la câmp, lângă postaţa de pământ.

"E-he, mamaie... Cum era atuncea... Au fost şi femei care-au născut pe câmp, cum să nu. Chiar aici la vie, la noi. Eu eram tânără atuncea, jucam la horă. Şi eram la câmp, şi-o femeie dă să secere, să secere... Şi bărbac-su îi zice: <> şi, până să ajungă acasă, a născut chiar lângă via noastră. A-nceput să strige, a venit bărbac-su, femeia a pus copilu' într-un şorţ şi a plecat acasă.

Ce să-i faci, astea erau timpurile..." În curtea ei din satul Iepureşti, judeţul Giurgiu, mamaia Tudora îşi aminteşte cum năşteau femeile pe vremea ei. Are 85 de ani şi ştie multe. Taie aerul cu mâna ei mică şi zice că pe-atunci femeia nu năştea în pat, ci pe jos, să nu facă mizerie: "Pă o bucată de rogoz, aşa năştea! Pă paie! Să nu facă mizerie".
"Aveam 22 de ani când am moşit prima dată..."


În apropiere de Giurgiu, la Gogoşari, am găsit-o-n poarta casei, bolnavă şi înfofolită, pe Maria Dănăcică, de 76 de ani. Cunoscută, în vremea ei de glorie, sub numele de "moaşa Maria Ţiganca". Figură emblematică în sat. "Aveam 22 de ani când am moşit prima dată. Un băiat a fost... Da' ştii ce proastă eram atuncea? Nu ştiam să fac nimica.

Mă-ntrebam întruna de ce m-or fi băgat ăia pe mine în serviciu' ăsta?" În timp, a învăţat, şi cu foarfecele, şi cu pensa, şi a învăţat să-şi dea seama care săteancă o să nască fată şi care băiat: "Acolo e experienţă maaare, maaare de tot! Băgam mâna şi pipăiam, că băieţii au o dungă, o dungă în creştetul capului, şi io o simţeam la mână. Ei, da' câţi oameni am golănit eu, i-am păcălit că o să aibă fată şi nevasta năştea băiat...

Că noi, ţiganii, suntem ai dracului, suntem ai dracului de n-avem pereche!", zice moaşa "imperică", Maria ţiganca. Că pe timpuri erau moaşe "imperice", dac-ar fi să mă iau după bătrâna care încurcă "empiric" cu "imperic". "Mamă, atuncea femeile năştea pe jos. Era o mizerie... Acum e curăţenie de lingi pe jos, că am fost şi eu în spital, sunt bolnavă..." Mai erau moaşe în sat pe vremea ei? "Mai era câte o femeie în sat, da' nu prea se băga, că asta era moartea în papuci!"


Fetele, prilej de supărare


"Era copii mulţi pe timpuri, era anu' şi cârlanu'! Mă-ta câţi a făcut?", o fixează moaşa pe însoţitoarea mea, născută la Gogoşari şi plecată de mult la Bucureşti. "Da' ştii că pe mă-ta n-a vrut tac-tu s-o ia de la dispensar, când a născut-o pe sor'ta? Că de ce i-a făcut a doua fată şi nu i-a făcut băiat...

Două săptămâni a stat mă-ta la dispensar." Vreau să aflu toată povestea. Şi stau de vorbă cu altă Marie, mama cu două fete din povestea de mai sus: "Da, n-a vrut să mă ia după ce am născut a doua fată. Am stat la dispensar pân-a venit doctoru' acasă şi l-a pus să treacă fata pe numele lui. Şi când s-a născut, într-un final, şi băiatu', al treilea copil, mi-aduc aminte că-i zicea Maria ţiganca: <> şi-l drăcuia. Şi el: <> ".


Cele avute -la Municipal, sărăcuţele - la Giurgiu


Obiceiurile dăunătoare din anii interbelici nu mai există astăzi în satele româneşti. Dar asta nu înseamnă că ţăranca însărcinată ştie să se protejeze. "Muncesc în continuare, nu se lasă deloc, ca şi cum n-ar fi gravide", spune doctoriţa comunei Iepureşti, judeţul Giurgiu, Victoria Pârâianu. "Eu le mai chem, le mai sfătuiesc... Dar nu mai naşte nimeni aici, şi-au aranjat să nască la Bucureşti, la Municipal, la Polizu... Doar astea mai sărăcuţe se duc să nască la Giurgiu".