A fi sau a nu fi tocilar. Cum a căpătat termenul un sens pozitiv

Odată cu trecerea timpului, şi percepţia oamenilor asupra conceptului de „tocilar“ s-a schimbat. În Suedia chiar se fac presiuni pentru ca definiţia din dicţionar a termenului să fie schimbată.

În 1984, în filmul „Revenge of the Nerds”/ „Răzbunarea tocilarilor“, discursul de final al unuia dintre protagonişti începe cu „Sunt un tocilar“. Povestea poate părea desprinsă din desenele animate, însă filmul dezvăluie un substrat cultural foarte interesant, despre cum societatea percepe un tocilar ca fiind ciudat, chiar inferior celorlalţi din punct de vedere al socializării.

Între timp, însă, lucrurile s-au mai schimbat.

În prezent, când se gândesc la „tocilari“, oamenii pot foarte bine să-i asocieze cu personalităţi precum Bill Gates, Steve Jobs sau Mark Zuckerberg, care au făcut averi impresionante datorită imaginaţiei şi a inteligenţei lor.

Până şi sportivii, comentează BBC, vorbesc despre ei ca fiind tocilari. Fotbalistul american Chris Kluwe, care a fost ales cel mai sexy bărbat al anului, a spus despre acordarea acestui titlu că „e puţin ciudat“ că l-a primit tocmai el, „un tocilar pasionat de jocuri video“.

În plus, în ultima vreme o mulţime de comedii au avut ca protagonişti tocilari, aşa cum este Sheldon în serialul „The Big Bang Theory“.

În cel mai recent film din seria „James Bond“, intitulat „007: Coordonata Skyfall“, creierul din spatele operaţiunilor lui 007 este un tocilar. Aşadar, pe măsură ce tot mai multe persoane manifestă un interes faţă de acest concept, ideea de tocilar este tot mai promovată în prezent: în filme, în reviste sau jocuri video.

Acest cuvânt provine încă de la începutul anilor 1900 şi se referea inţial la un membru al carnavalului, care interpreta rolul unui sălbatic.

„Există oameni care spun despre ei înşişi că sunt tocilari, pentru a sublinia cea mai mare calitate a lor”, spune Kory Stamper, lexicograf şi redactor pentru dicţionar.

Unii lexicografi au încercat să arate noul statut şi înţelesul pe care conceptul de „tocilar” îl are în ziua de azi. De exemplu, în Suedia, o petiţie online ce vizează schimbarea definiţiei din dicţionar („o persoană simplă şi amuzantă”) a adunat aproape 4.000 de semnături.

Dar ce s-a pierdut odată cu această schimbare?

Câţiva dintre cei care se considerau tocilari îşi amintesc cu tristeţe vremurile în care statutul lor era de rebeli în societate. Benjamin Nugent, autorul filmului „American Nerd: The Story of my people” („Tocilarul american: Povestea oamenilor mei“) povesteşte că „acest fenomen a apărut după perioada 1980-1990, când hackerii au început să spargă codurile marilor corporaţii guvernamentale“.

Nugent susţine că apariţia femeilor în acest domeniu a fost o dezvoltare semnificativă, din moment ce acest statut aparţinea exclusiv bărbaţilor.

Dar părerile sunt împărţite. Mulţi spun că atunci când te gândeşti la un „tocilar“, îţi imaginezi un om care este foarte pasionat de ceva, cum ar fi de matematică sau de literatură. De-a lungul timpului, concepţia s-a schimbat: acum aceşti oameni fac parte dintr-o anumită categorie socială, iar asta nu face decât să schimbe adevăratul sens al cuvântului.