O poveste superbă despre bun simţ şi modestie: cum a devenit celebrul David Beckham eroul unui român

Execuţii ridicole pe teren şi cadre în care telespectatorul poate citi, fără probleme, înjurăturile de mamă pe buze. Cam asta ne oferă, de multe ori, fotbalistul român. În schimb, afară, adevăraţii fotbalişti sunt mari pe teren şi cu mult bun simţ în afara lui.

Messi, Cristiano Ronaldo, Neymar, David Beckham sau Zlatan Ibrahimovici. Iată câţiva jucători uriaşi care ştiu că datorită statutului lor au şi o responsabilitate socială destul de mare. Tocmai de aceea, atunci când ies de pe teren, astfel de fotbalişti sunt atenţi în ceea ce priveşte comportamentul lor. Iar asta nu doar când vorbim de relaţia lor cu fanii, ci şi de modul în care interacţionează cu alţi jucători şi antrenori.

Fostul fotbalist, Florin Lovin, a simţit acest lucru pe vremea când era legitimat la Steaua şi a avut şansa de a juca de două ori cu Real Madrid în grupele Ligii Campionilor. Prima dată spaniolii au învins la Bucureşti cu 4-1, iar apoi pe „Santiago Bernabeu“ cu 1-0, al doilea meci fiind cel în care Bănel Nicoliţă a înscris un autogol antologic.

Ceea ce l-a marcat însă pe Lovin în aceste două partide a fost întâlnirea cu celebrul David Beckham care, la vremea respectivă juca la Real. Fostul mijlocaş a povestit un episod superb legat de Beckham pentru site-ul eusunt12.ro.

Ce a spus Lovin?

*În meciul de pe Ghencea (n.r. - câştigat de Real cu 4-1), eu am jucat din primul minut, în timp ce Beckham a intrat prin minutul 70. La un fault, când meciul era întrerupt, i-am spus: <<David, mi-ar face o mare plăcere să am tricoul tău. Eu sunt colecţionar împătimit, aşa că aş vrea să-mi completez seria>>. Mi-a spus însă că-i pare rău pentru că apucase să-i promită tricoul unui copil de mingi în momentul în care a intrat pe teren, înainte de startul partidei.

*La meciul din Spania, voiam să-l abordez, eram amândoi pe bancă, apoi la încălzire, dar parcă mi-era ruşine să-i reamintesc faptul că mi-a promis tricoul. <<Mă, nu pot să-i spun iar!>>, mi-am zis, şi am lăsat-o aşa. Am intrat amândoi pe teren, cam prin minutul 70.

*La final, după ce noi ne-am dus să ne salutăm suporterii, veniţi în număr foarte mare, erau peste 20.000, ne-am întâlnit pe tunelul care duce spre vestiare. La Real, acesta este despărţit în două de un grilaj. Când să intru pe tunel, am auzit din spate o voce: <<Hei, Lovin!>> M-am întors, extrem de surprins, şi l-am văzut pe el (n.r. - David Beckham) cum se dezbracă, după care mi-a spus: <<Ia tricoul meu!>> Practic, gestul m-a lăsat mut. Abia am putut să spun un mulţumesc, cu vocea gâtuită de emoţie, după care am dat să plec. Dar, am auzit iar din spate vocea lui: <<Hei, dă-mi şi tu tricoul!>>

*A fost ceva super. După aceea, ne-am întâlnit puţin şi la oficială, ne-am salutat, ne-am pupat pe obraz şi asta a fost. Dar, a fost un moment superb, să văd fotbalişti imenşi de o modestie incredibilă.