Lucescu lucrează ca Iordănescu. Metoda care îi apropie pe cei doi mari antrenori
0Pentru ca echipa națională de fotbal să meargă din nou la Mondiale, selecționerul Mircea Lucescu, 79 de ani, copiază metoda cu care Anghel Iodănescu, 74 de ani, făcea furori la Cupa Mondială din SUA 1994, anume dosare cu date precum cele din serviciile secrete.
„Il Luce” a cerut celor din federaație să-i fie făcute postere cu chipurile tuturor jucătorilor convocați, pentru a-i învăța mai repede și pentru a li se putea adresa folosindu-le prenumele.
„În biroul de la FRF, le-am cerut colaboratorilor să-mi facă pe un întreg perete un tablou din pozele tuturor jucătorilor. Fotografie mare și numele pe ea, ca să le văd zilnic, să-i învăț și să ajung ca la prima convocare să-i recunosc pe toti și să mă adresez pe numele mic”, a povestit Mircea Lucescu, la TVR.
În 1994, Anghel Iordănescu le-a făcut tricolorilor dosare cu fișele jucătorilor pe care aveau să-i înfrunte. Fișele respective aveau nu doar chipul adversarilor, dar și caracteristicile fiecăruia. Memorabilă rămâne replica regretatului Didi Prodan, care a avut duel cu columbianul Faustino Asprilla.
„Echipa care va juca se ştia cu 5-6 zile înainte. Înainte de Columbia, nea Puiu ne-a trimis la panoul din vestiar, să vedem care sunt perechile de marcaj. În dreptul lui Prodan apărea Asprilla! Iar în dreptul lui Asprilla, caracterizările jocului său. Viteză – foarte bună, Dreptul – foarte bun; Stângul -foarte bun; Joc aerian – foarte bun; Detentă -foarte bună; Tehnică – foarte bună; Iar lângă toate astea, remarca – Stângul-dreptul, capul-pieptul! Sub astea, la Defecte – Niciunul! Totul era foarte bun, la ceilalţi adversari mai apărea şi câte un defect. Merg la nea Puiu în cameră şi mă întreabă: «Didi, te-ai uitat la dosar?». Timid, răspund: «Da, dar am văzut că nu are niciun defect»! Iar nea Puiu mă încurajează: «Are, mă, Didi, un defect! E fricos! Ăsta e defectul lui, e târşălos! Te dai la el şi e gata!». Atunci a crescut inima-n mine! Aşa am şi făcut, l-am «curentat» din primele minute pe Asprilla, de la prima minge! Dădeam în el, de mă durea pe mine! Mai puternic era însă Batistuta. Argentinianul fugea cu mine-n spate! Dar bătaie precum cea încasată pe teren de la Ian Rush n-am luat nici de la tata în 20 de ani! Dădea galezul cu cotul când nu-l vedea arbitrul ceva de speriat!”, povestea Didi.