Ianis Hagi, ajutat de numele său: Primul om de fotbal din România care explică ascensiunea mijlocaşului
0La 21 de ani, fiul fostului internaţional a fost deja căpitan la Viitorul şi a bifat şi trei formaţii din străinătate în CV, după ce a fost impus decar al naţionalei.
Fotbalul poate rămâne suspendat mult şi bine din cauza coronavirusului, însă, în România, nu vom duce lipsă de subiecte şi dezbateri, cât timp există Ianis Hagi!
Dacă te uiţi pe ştirile apărute în România, ai impresia că, inclusiv acum, când coronavirusul a dat totul peste cap, echipele din Occident se calcă în picioare pentru a-l semna pe Ianis Hagi. Adică, un mijlocaş de 21 de ani care a strălucit la Viitorul, echipa patronată şi antrenată de tatăl său, şi care a oferit şi câteva partide bune la Rangers. Şi cam atât! Invitat de jurnalistul Costin Ştucan la emisiunea „GSP Live“, fostul fotbalist Marian Aliuţă a analizat şi el cariera şi calităţile jucătorului Ianis Hagi.
Ce a spus Marian Aliuţă?
*Atunci când îl compari cu Gică (n.r. - Hagi) e greu, duce numele ăsta mare în spate. Nu trebuie să ne ascundem după deget şi să nu spunem că numele i-a dat şi avantaje. Are calităţi, dar totodată are şi avantaj cu numele ăsta. Contează când eşti băiatul lui Hagi, eşti văzut într-un fel. Dar nu-i poţi lua din merite, doar că, probabil, avea alt parcurs dacă nu avea numele ăsta. Asta e părerea mea.
*Nu-l mai punea nimeni titular la Viitorul sau să plece imediat la Fiorentina, a avut nişte avantaje. A fost ajutat, dar a şi confirmat, nu s-a făcut de râs. Timpul le va rezolva pe toate. Şi jocurile. El e la început de drum acum. Când va ajunge să joace meci de meci, va creşte în joc şi va avea un randament mult mai bun.
*N-am văzut nici la Messi, nici la Ronaldo să lovească mingea cu ambele picioare aşa perfect, cum o loveşte Ianis. Ăsta e marele lui avantaj. Deşi n-are o viteză foarte mare, e mai lent, se plasează şi ştie să poziţioneze foarte bine între cele două linii. Are simţul acesta. E un jucător inteligent, ştie jocul. Poate să crească, dar acum trebuie lăsat să crească singur, să nu se pună presiune pe el.