Fairplay-ul lui Platini ameninţă Liga I

„Adevărul“ vă prezintă efectele pe care le va avea asupra cluburilor din România regula implementată de preşedintele UEFA.

Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte pe care le are Michel Platini ca preşedinte al UEFA e implementarea „Legii fairplay financiar". Această noţiune a apărut prima dată în 2009, când datoriile marilor cluburi din Europa atinseseră cote maxime, şi reprezintă, în mare, interdicţia unui club de a cheltui mai mult decât produce.

Ea are menirea de a echilibra piaţa concurenţială în Europa şi de a proteja echipele care depind de un patron ce şi-ar putea retrage finanţarea. Ultimul astfel de caz e cel de la Malaga, care nu mai poate suporta salariile jucătorilor transferaţi de fostul finanţator, şeicul Al-Thani din Qatar, plecat în această vară de la echipă, gruparea spaniolă fiind acum aproape de un colaps financiar.

Nemţii o susţin cel mai mult

Platini vrea să evite ca astfel de situaţii să se repete la Manchester City sau PSG, spre exemplu, alte echipe patronate de şeici şi la care s-au cheltuit pe jucători şi salarii sume care depăşesc cu mult nivelul veniturilor. 

Măsura e salutată în special de grupările din Germania, care sunt cele mai bine organizate din punct de vedere financiar, în comparaţie cu cele din Anglia, Spania şi Italia, pline de datorii. „Ceea ce face City e un doping financiar", a spus Arsene Wenger, antrenorul lui Arsenal, în timp ce Uli Hoeness, managerul lui Bayern, a acuzat concurenţa incorectă în Europa din partea unor cluburi cu balanţă negativă, în timp ce gruparea sa se încadrează în fiecare an în buget.

„Eu nu sunt în această funcţie pentru a fi popular. UEFA trebuie să protejeze cluburile, nu să le ucidă. Vreau doar ca echipele să cheltuiască banii pe care-i au, nu ceea ce nu au. Dacă echipele nu respectă aceste reguli, vor avea probleme", a declarat de curând Michel Platini.

Intră în vigoare din 2014-2015

Legea urmează să intre în vigoare începând cu sezonul 2014-2015, dar până atunci UEFA va monitoriza atent activităţile financiare ale cluburilor participante în cupele europene. Iar în cazul în care nu se va respecta această lege, sancţiunile vor fi dure: amenzi, depunctări şi excluderea din competiţiile europene.

Spre deosebire de echipele din campionatele importante din Europa, care au încasări substanţiale din vânzările de bilete şi din activităţi comerciale, cluburile din Liga 1 au doar trei surse importante de venituri. Drepturile TV, participarea în grupele cupelor europene şi vânzările de jucători au o pondere de aproximativ 80% din veniturile totale. Încasările din bilete pot fi luate în considerare doar în cazul Stelei, care a umplut de câteva ori „Arena Naţională".

CFR şi Steaua au profit

Considerând aceste criterii, grupările din campionatul nostru pot fi încadrate în trei categorii. Prima dintre ele e formată din cele care scot profit datorită participării în Europa. În acest sezon, vorbim de CFR Cluj şi Steaua, care vor încasa 20 de milioane de euro, respectiv 5 milioane de euro, de la UEFA, bani care vor înclina substanţial balanţa bugetului în favoarea veniturilor, cheltuielile la un club de vârf din România situându-se în jurul sumei de 10 milioane de euro.

Spre exemplu, Steaua a raportat un profit de 4 milioane de euro pentru anul 2011, în care a jucat în grupele Ligii Europa şi i-a vândut pe Stancu şi Nicoliţă. Dar şi fără banii din transferuri (vânzări minus cumpărări de jucători) tot ar fi avut un plus de 2 milioane de euro la buget, datorat în principal participării europene şi a încasărilor din bilete.

Echipele mici trăiesc din drepturile TV

A doua categorie o reprezintă echipele mici, care se pot susţine financiar din drepturile TV din Liga 1 şi banii primiţi de la Primării şi Consilii Judeţene. Aici intră Bistriţa, Gaz Metan, Severin, Iaşi sau Ceahlăul, al căror buget este de câteva milioane de euro şi poate fi acoperit de aceste încasări. Plus cazul Pandurii, care are venituri mai mari de la Uniunea Sindicatelor Miniere.

Cluburile „neeuropene" sunt pe minus

În a treia categorie intră grupările cu finanţatori privaţi care, în lipsa banilor din cupele europene, ies mai mereu pe minus. Vaslui, Dinamo, Rapid, Astra, spre exemplu, nu-şi pot acoperi bugetul cu banii din drepturile TV şi cum din bilete sau marketing nu încasează sume substanţiale, deficitul e acoperit din buzunarul patronilor. Aceste cluburi vor fi lovite, în principal, de legea fairplay pe care vrea s-o impună Platini.

10 milioane de euro e datoria pe care o are Dinamo la stat, cea mai mare dintre cluburile din Liga I.