De ce Germania şi nu Argentina: Olăroiu explică unde s-a făcut diferenţa în finala CM 2014 şi remarcă o mutare divină

Oli îşi încheie seria comentariilor pentru „Adevărul“, dedicate Cupei Mondiale, enumerând „ingredientele“ care i-au făcut pe nemţi campioni ai lumii.

Înainte de a-şi încheia vacanţa şi a se întoarce în Emirate pentru a începe pregătirile cu Al-Ahli Dubai, Cosmin Olăroiu s-a delectat cu ultimul act al CM 2014, acolo unde favoriţii săi, nemţii, s-au impus cu 1-0. 

După meci, Oli a împărtăşit cu cititorii „Adevărul“ observaţiile sale după finala turneului din Brazilia.

De ce a crezut în echipa lui Löw?

Germania a câştigat a patra Cupă Mondială din palmares şi mi-a confirmat pronosticul dat după faza grupelor. Atunci, am zis că nemţii sunt principalii favoriţi, iar raţionamentul meu s-a bazat pe faptul că marea majoritate a jucătorilor convocaţi de Löw au provenit din campionatul intern. Un campionat care, în sezonul trecut, a dat două finaliste de Liga Campionilor. 

Anul trecut, am avut doi din asistenţii mei la Bayern şi la Dortmund să urmărească pregătirea pe care o fac şi am avut posibilitatea să văd metodele de pregătire pe care le folosesc cele două echipe. Vă mărturisesc că erau metode inedite şi am avut multe de învăţat din noutăţile pe care cele două echipe ni le-au arătat. Cunoscând şi mentalitatea nemţilor şi faptul că se vor baza pe un schelet de echipă de la Bayern, am căpătat puţină încredere şi am mizat pe succesul lor la Mondial.

„Ingrediente“ care te fac campioană

Cred că echipa Germaniei a fost cea mai constantă în joc şi nu i-am văzut suferind decât în meciul cu Ghana şi puţin chinuindu-se cu Algeria. În rest, nu mi s-a părut să aibă mari probleme. Au avut şi culoar mai uşor, cred eu, decât alte echipe. Iar în finală au avut şi puţină şansă la ocaziile ratate de argentinieni. 

Cel mai bun portar, cea mai organizată defensivă, un mijloc echilibrat şi un atac constant şi mobil au fost „ingredientele“ necesare câştigării acestei competiţii. În branşa noastră, se ştie că apărările îţi câştigă competiţiile, iar atacul le dă culoare. 

Am scris în comentariile precedente că, probabil, echipa care va reuşi să aibă cel mai bun echilibru între joc şi mental va fi echipa câştigătoare, iar nemţii au excelat la capitolul forţă mentală, rămânând impasibili în orice situaţie, chiar şi la ocaziile argentinienilor din finală. Au fost calmi, precişi, au ştiut ce au vrut şi au obţinut ce au vrut.

Dumnezeu şi formula potrivită

Mă gândeam în timpul jocului că forţa unei echipe poate acoperi, uneori, şi greşelile noastre, ale antrenorilor. Personal, aş fi optat pentru Schürrle de la început, în detrimentul lui Kramer (înlocuitorul lui Khedira), mai ales după evoluţia din semifinala cu Brazilia. Löw a ales diferit, dar accidentarea lui Kramer a forţat intrarea lui Schürrle şi a reglat şi acest aspect (Gino Iorgulescu îmi spunea să nu mă mai consum atât, alegând jucătorii care vor evolua pentru că, până la ora jocului, Dumnezeu îmi va face echipa. Şi Gino avea dreptate de multe ori).

Execuţia lui Götze a arătat încă un motiv pentru care nemţii au câştigat acest Mondial şi anume banca de rezerve. Când ai pe bancă aşa jucători, atunci meriţi tot ce e mai bun. Felicitări, Germania, e tot ce rămâne de spus.

Greşeala care l-a făcut „invizibil“ pe Messi

Argentina a avut o şansă imensă să câştige acest Mondial, dar n-a ştiut să profite de cele câteva inexactităţi din jocul Germaniei. În opinia mea, argentinienii n-au fost cu mult inferiori nemţilor în ultimul act. Au îndrăznit însă prea puţin, le-a lipsit curajul, factorul mental de altfel. S-au bazat mult pe tranziţie şi au renunţat total la posesie, cred eu, o greşeală.

Având un jucător ca Messi, trebuie să ai posesie, să aduci mingea aproape de careul advers, acolo unde geniul lui va face diferenţa. Retrăgându-te şi jucând numai pe tranziţie, obligi jucătorii din faţă să alerge distanţe mari, de 60-70 de metri, ceea ce îi oboseşte şi îi face să-şi piardă luciditatea. De asemenea, cred că nici banca de rezerve nu i-a ajutat pe argentinieni, spre deosebire de nemţi.

Norocul Argentinei s-a terminat

Câteodată, echipele care au foarte multă şansă pe parcursul unei competiţii ajung într-un moment când îi lasă şansa, şi atunci totul se transformă într-un ghinion teribil. Cred că asta s-a întâmplat şi cu Argentina în finală.

De ce n-au strălucit atacanţii?

În încheiere, vreau să spun că a fost un Mondial al portarilor, al fundaşilor şi mai puţin al atacanţilor. Deşi s-au dat multe goluri, atacanţii n-au strălucit (cu mici excepţii). Cred că jocul de atac a devenit ceva mult mai complex, implică un număr mai mare de jucători, şi n-a rămas doar la discreţia atacanţilor.

Cred că după acest Mondial toată lumea a fost mulţumită, mai puţin brazilienii. A fost un turneu de succes, o reţetă de succes, o infirmare a teoriei că o echipă europeană nu poate câştiga în America de Sud. Audienţe perfecte, spectatori numeroşi, ce se putea dori mai mult?

Messi, cel mai bun jucător al Mondialului? Cred că a fost doar un premiu de consolare. E cel mai bun jucător din lume, dar în Brazilia n-a fost cel mai bun. Cosmin Olăroiu antrenor Al-Ahli Dubai   

 CITEŞTE ŞI:

*Ce urmează pentru nemţi: Cruyff şi Beckenbauer dau un verdict înfiorător pentru planeta fotbalului