Adrian Porumboiu, fost „central“: „Arbitrii? Ca miniştrii! Te doare capul!“

Adrian Porumboiu, fost arbitru, fost finanţator al FC Vaslui, om de afaceri, face o paralelă între arbitrajul din Liga 1 şi Executivul din România: în politică ajung cei care ştiu ce fund să pupe şi când să-l pupe; în arbitraj, cei aleşi fără să se ţină cont de criterii de moralitate.

„Adevărul“: S-au adunat zeci de greşeli mari de arbitraj în 16 etape.

Adrian Porumboiu: Numărul este mare, dar contează mai mult dacă decid soarta unui meci sau nu. Totuşi, indiferent dacă influenţează scorul sau nu, ele nu trebuie să apară. Totul ţine de instruirea arbitrilor. Începe de la selecţie, care se face fără să se ţină cont de criterii de moralitate, apoi e vorba de pregătirea fizică şi de cea tehnico-tactică. Eu nu cred că mai avem o şcoală de arbitraj de la George N. Gheorghe (n.n. – fost membru al Comisiei Centrale a Arbitrilor). A fost singurul şi unicul, am zis asta ca să accentuez, profesor adevărat!

Cum se poate diminua numărul greşelilor? 

Cred că de când va fi introdus VAR-ul (n.n – arbitru asistent video) vor fi din ce în ce mai puţine probleme. O să fie un fel de Agenţie Naţională de Integritate. Sper însă să nu aibă soarta A.N.I., că nu ţine cont nimeni de ea, e ca şi „îngropată”!

Cum vedeţi arbitrajul din acest moment?

Exact copia fidelă a societăţii. Arbitrii? Ca miniştrii! Uitaţi-vă la ei! Te doare capul! Totul e la pământ! Ar fi fost bine să fie probleme doar cu arbitrajul, cu fotbalul. Sufereau câţiva şi atât, nu toţi românii! Nu-i vedeţi pe aştia? Sunt „echipa câştigătoare”! Dar ce au făcut, au tras la loto? Văd că după ce s-au bucurat, şi-au dat seama că au citit prost patru numere din alea şase şi că de fapt n-au câştigat nimic.

Cum poţi determina arbitrii să nu mai greşească aşa des?

La ce păţesc acum, când indiferent de abatere stau cel mult o etapă, poate două, nu ai cum să-i faci să-şi crească nivelul. Vor repeta mereu erorile, care nici nu ştiu dacă sunt din prostie, din greşeală sau din lipsă de pregătire. Ia să-i trimiţi la ligile inferioare de unde au venit, să-i vezi ce atenţi devin! Prietenul nostru grec (n.n. – Kyros Vassaras, preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor) a făcut bine că i-a împins la nivel internaţional pe Ovidiu Haţegan şi pe Istvan Kovacs, dar la nivel naţional nu e foarte autoritar.

Dar totuşi, ce ar trebui făcut?

Să-ţi povestesc ceva. Era odată un antrenor, Gheorghe Constantin, care avea patru scheme mari şi late, dar fotbaliştii le executau perfect şi aşa câştigau meciurile. Cam aşa cum face Dan Petrescu la CFR Cluj, are tot câteva scheme, le ştim toţi, dar câştigă cu ele campionate. Asta trebuie să faci şi cu arbitrajul, câteva lucruri, dar făcute bine: selecţie atentă, şcoală, pregătire! Şi să fac o analogie cu ce se întâmplă în societate, să nu faci ca ăştia din Guvern, ăştia de ajung în politică că ştiu ce fund să pupe şi când să-l pupe! Ăştia de vin cu mii de proiecte, cu planşa, desenează pe ea cu carioci, să pară că fac multe, şi apoi nu realizează nimic.

Are Comisia Centrală a Arbitrilor puterea să rezolve problemele?

Răzvan Burleanu zice tot timpul că conduce FRF ca pe o multinaţională. Dar asta ar fi însemnat că ar fi trebuit să acorde Comisiei Centrale a Arbitrilor independenţă. Or, nici pe departe, ei deleagă, ei aprobă, ei semnează. Nu-i interesează nicio autonomie. Asta e situaţia, în orice zonă ne-am duce, arbitraj, fotbal, Guvern, tot de profesionalism e nevoie. Îl găsim? Nu, doar auzim pe la televizor că ar exista! Nu se schimbă nimic în ţara asta!