Adio "23 August"!

Meciul de fotbal România - Albania, care va avea loc diseară de la ora 18.00, va fi ultimul eveniment găzduit de bătrâna arenă. Apoi va urma demolarea În cazul în care cineva ar fi

Meciul de fotbal România - Albania, care va avea loc diseară de la ora 18.00, va fi ultimul eveniment găzduit de bătrâna arenă. Apoi va urma demolarea

În cazul în care cineva ar fi curios să afle, acum, în noiembrie 2007, cum şi când s-a construit cel mai mare stadion al ţării - fostul "23 August" -, nu i-ar fi prea uşor. O istorie care nu se găseşte nici în manuale, nici în enciclopedii.

Am răsfoit pagină cu pagină arhivele prăfuite ale "Scânteii" anilor '50. Mai precis a anului 1953. Anul morţii lui Stalin la Kremlin şi al desfăşurării, la Bucureşti, a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie. Enciclopediile electronice şi chiar măreţul Google nu au în memoria lor gigantică prea multe despre zbuciumata istorie a înălţării stadionului şi a parcului "23 August".

Fortăreaţă a ideologiei comuniste

Vagi repere apar totuşi pe ici, pe colo. Ca, de pildă, că "de-a lungul timpului a găzduit numeroase concerte", printre care "unul dintre cele mai de amploare este cel al lui Michael Jackson, pe 1 octombrie 1992, din cadrul "Dangerous World Tour".

Sau memorabilul concert Rolling Stones din această vară. Dar stadioane pline a făcut şi Ceauşescu, ori de câte ori ziua sa de naştere sau alte sărbători "de partid şi de stat", precum "Daciada", Festivalul "Cântarea României" şi altele, adunau sute de mii de oameni pe acel stadion-fortăreaţă al ideologiei comuniste. Mai degrabă, al umilinţei.

Pentru că acele mii de români (bărbaţi şi femei de toate vârstele, dar şi copii) erau aduşi cu forţa prin frig, ploaie sau călduri insuportabile spre al "slăvi" pe fostul dictator.

Nu Ceauşescu a fost însă primul "Cezar roşu" în arena de lux a comunismului românesc. Şi Petru Groza, şi Dej, şi toţi ceilalţi baroni roşii s-au simţit în al nouălea cer când masele făceau figuraţie pentru ei.

Arenă construită cu muncă patriotică

"Groapa Vergului - urgisită ani şi ani de-a rândul de edilii de pe vremea regimului burghezo-moşieresc, care o transformaseră în depozit de gunoaie - răsună de câtăva vreme de duduitul neîntrerupt al excavatoarelor, tractoarelor, autocamioanelor (…).

În munca lor de zi cu zi, constructorii (n.r. - organizaţi în brigăzi şi echipe de lucru) biruie greutăţile şi cuceresc pas cu pas Victoria care se va desăvârşi peste câteva luni odată cu terminarea lucrărilor ce se ridică în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor"!

Aşa era descris, în una dintre paginile "Scânteii", avântul revoluţionar al miilor de brigadieri veniţi la Bucureşti de pe toate şantierele de muncă patriotică ale ţării. Ziarul "Scânteia" s-a întrecut pe sine în a comunica, aproape zi de zi, cum evoluau lucrările, cum tinerii brigadieri construiau cu avânt revoluţinar marele stadion.

La 54 de ani de la construirea sa, bătrânul stadion va fi demolat, în locul său construindu-se unul modern. Federaţia Română de Fotbal pretinde că a trimis documentaţia la forul european pentru a găzdui finala Cupei UEFA din 2011, care va deveni cel mai important eveniment al sportului-rege găzduit de ţara noastră.

Feţele văzute şi nevăzute ale unui unei "arene roşii"

De-a lungul vremii, stadionul-amiral al ţării, numit când "23 August", înainte de '89, când "Naţional" şi "Lia Manoliu", după 90, a fost utilizat, de către diversele administraţii, în mai multe scopuri: sportive sau extra-sportive.

Principalele utilizări au fost cele sportive. La fel de importante au fost, însă, şi funcţiile "ideologic-propagandistice" ale stadionului care purta numele sărbătorii naţionale a României. Astfel, în anii '50 şI '60, pe stadion se desfăşurau concursurile naţionale de atletism, meciurile echipei naţionale de fotbal şI celebrele spartachiade naţionale(întreceri poli-sportive organizate pe raioane şi regiuni, ulterior pe judeţe).

În anii 70 şi '80, pe acelaşi stadion, în afară de meciurile de fotbal, s-au desfăşurat şi celebrele etape naţionale ale Daciadei, etapele naţionale ale festivalului Cântarea României şi, bineînţeles, omagiile conducătorului iubit - Nicolae Ceauşescu - ori de câte ori era nevoie: la 1 Mai, la 23 August şi, mai ales, la ziua lui de naştere. Când dictatorul schimba prefixul: la 50, la 60, la 70 de ani.

După 1990, pe stadionul devenit, din 23 August, stadionul Naţional "Lia Manoliu" s-au desfăşurat şi numeroase concerte pop-rock: de la Michael Jackson, la Rolling Stones şi Depeche Mode. Epocale au fost cele două celebre concerte-electorale, comandate megastarului Michael Jackson, de oamenii lui Ion Iliescu, întâmplător, chiar în timpul campaniilor electorale. În 1992, megastarul şi concertul de pe stadion, i-au purtat noroc preşedintelui FSN/PDSR. În '96, din contra.