Testamentul prinţului Philip va rămâne secret cel puţin 90 de ani, pentru a  „proteja demnitatea” reginei

Testamentul prinţului Philip, duce de Edinburgh, care a murit pe 9 aprilie la vârsta de 99 de ani, va rămâne secret cel puţin 90 de ani, pentru a proteja „demnitatea şi permanenţa” reginei, a decis Înalta Curte, informează BBC.

Este o convenţie veche de 100 de ani ca, după moartea unui membru de rang înalt al familiei regale, să fie cerut curţii de justiţie să sigileze testamentul acestuia. Asta înseamnă că, spre deosebire de majoritatea testamentelor pentru care este permis probatoriu, documentul nu va fi făcut public.

Peste 90 de ani, va exista un proces privat în care va fi decisă desigilarea lui.

Audierea pentru cererea de sigilare a avut loc tot privat în luna iulie, susţinută de Andrew McFarlane, judecător de rang înalt. El a ascultat pledoariile avocaţilor care reprezintă moştenirea ducelui, a procurorului general, a principalului consultant legal al Guvernului şi a publicat decizia joi.

McFarlane a spus că, în calitate de preşedinte al Family Division of the High Court, el este custodele unui seif care conţine mai mult de 30 de plicuri, fiecare cuprinzând testamentul sigilat al unui membru decedat din familia regală.

Pentru prima dată în decurs de un secol, a stabilit un proces prin care aceste testamente ar putea fi făcute publice.

Judecătorul a precizat că nu a văzut testamentul prinţului Philip şi că nici nu ştie ce conţine acesta, în afară de data executării şi identitatea executorului desemnat.

Primul membru al familiei al cărui testament a fost sigilat de Curte a fost prinţul Francis de Teck, fratele mai tânăr al reginei Mary, care a murit în 1910. 

Un plic conţinând testamentul prinţului Francis se află în seiful păstrat de McFarlane, în care cele mai recente adăugiri sunt documentele Reginei Mamă şi ale prinţesei Margaret, sora reginei Elizabeth II, care au murit în 2002.

Judecătorul a spus că după 90 de ani fiecare testament va putea fi deschis şi examinat de avocatul monarhului, gardianul Arhivelor Regale, de procurorul general şi de orice reprezentant personal existent al decedatului. Ei vor decide dacă testamentul va fi făcut public la acel moment, însă McFarlane a adăugat că unele testamente regale e posibil să nu fie publicate vreodată, nici măcar parţial.

Avocatul reginei şi procurorul general au cerut ca testamentele să fie sigilate timp de 125 de ani, însă judecătorul a declarat că 90 de ani reprezintă un timp suficient, iar riscul de intruziune în viaţa privată a membrilor familiei regale va fi redus substanţial.

Andrew McFarlane a mai spus că intenţionează să publice lista numelor aflate pe cele 30 de plicuri din seif, dar că nu va face asta până ce nu va fi soluţionat orice apel făcut privitor la decizia sa.

Un nume care nu va figura în listă este cel al Dianei, prinţesa de Wales. Spre deosebire de ceilalţi membri ai familiei regale, testamentul ei a fost publicat la scurt timp după deces, în 1997, dezvăluind că mare parte din averea sa urma să fie ţinută într-un fond pentru fiii ei până ce urmau să împlinească vârsta de 25 de ani.