Peter Greenaway vrea să regizeze un film despre viaţa lui Brâncuşi
0Următorul proiect al renumitului regizor britanic, unul dintre cei mai provocatori cineaşti contemporani, ar putea fi un film despre viaţa lui Constantin Brâncuşi.
Filmul, aflat în stadiul de dezvoltare, cu titlul provizoriu „Brancusi from Bucharest to Paris”, ar documenta viaţa celebrului sculptor în tinereţe, de la plecarea sa din satul gorjean Hobiţa, pe jos, până la Paris, la începutul anilor 1900.
Deocamdată, prima casă de producţie românească implicată în proiect, potrivit Filmneweurope.com, este Abis Studio. Ideea de a filma în România i-a venit după ultima sa vizită în Bucureşti, la Festivalul Internaţional de Film Experimental BIEFF, al cărui preşedinte de onoare este, începând de anul acesta.
Filmul ar fi o premieră în cinematografie, pentru că sculptorul român a fost subiectul mai multor documentare româneşti şi străine, însă niciodată a unui lungmetraj de ficţiune. Interesantă va fi şi perspectiva lui Peter Greenaway, ale cărui filme au ieşit întotdeauna din schema convenţionalului.
Extrem de franc şi obişnuit să provoace controverse, Peter Greenaway a generat discuţii intense în august 2005, după o primă vizită a sa în ţară, când a declarat că „România este invizibilă în lume” şi că „nu a oferit nimic culturii europene”. În acelaşi interviu, acordat „Suplimentului de Cultură”, a recunoscut că îi place în mod special Brâncuşi, dar a ţinut să adauge că, în aceeaşi perioadă, „erau la Paris şi alţi artişti care făceau acelaşi lucru. Hans Arp, de exemplu”. „Nu ar fi fost niciodată descoperit dacă ar fi rămas aici”, susţinea Greenaway.
Nume de referinţă în cinema-ul contemporan avangardist, Peter Greenaway a semnat peste 60 de filme, dar şi expoziţii, instalaţii video, VJ performance-uri, picturi, cărţi, librete de operă. Filmele sale, eseuri profund influenţate de studiile sale de pictură şi de filosofie, au fost proiectate la Cannes, Veneţia sau Berlin. Filmul „The Cook, The Thief, His Wife, And Her Lover” (1989) l-a consacrat în plan internaţional, iar reputaţia i-a fost consolidată de ulterior de „The Pillow Book”, „The Tulse Luper Suitcases” sau „Drowning by Numbers”. De câţiva ani, susţine că „cinema-ul a murit”, textul primând în faţa imaginii.