Comic-Con 2014: Cât costă să aduci în ţară actori din „Game of Thrones” şi „Harry Potter”

Tudor Serbănescu are 28 de ani, master în politică şi guvernare în Marea Britanie şi a lucrat la Oracle Romania însă, mai departe de acestea, se consideră „un geek” – în sensul pozitiv al cuvântului.

Pune umărul activ la organizarea evenimentului Comic-Con din Bucureşti şi povesteşte ce înseamna să încerci să chemi în ţară actori renumiţi, să pregăteşti halele Romexpo pentru „invazia” a peste 20.000 de oameni şi să încerci să faci dintr-un eveniment local, unul regional.

Evenimente dedicate benzilor desenate, cosplay-ului (costumatii specifice supereroilor – n.r.), boardgames-urilor si, per total, entertainment-ului, sunt ceva “la ordinea zilei” in SUA, Marea Britanie sau Australia. In Romania insa, acestea au inceput sa intre abia in urma cu cativa ani, prin Dream Hack dar si, anul trecut, Comic-Con.

Este deci un segment de piata tanar, insa cu mare potential business (si nu numai), avand in vedere pasiunea in crestere a romanilor pentru “activitatile geek-ish” (pasionati de activitati distractive, specifice cel mai adesea tinerilor – n.r.). Tudor Serbenescu, director executiv adjunct, vorbeste despre provocari, reusite si deziderate in legatura cu Comic-Con.

Wall-Street.ro: Spune-mi, pe scurt, cate ceva despre istoricul Comic-Con in Romania – cine este fondatorul?

Tudor Serbanescu

(foto dreapta): Clujeanul Mircea Muresan este fondatorul evenimentului, prin intermediul Kesenai, ONG. El a inceput de la Cluj sa faca o conventie mult mai mica legata de cultura japoneza si relatii interculturale intre noi si statul Asiatic. A facut cateva editii acolo, a mers destul de bine, si apoi, dupa ce un avocat s-a interesat ce se poate face cu numele de Comic Con, in ce conditii il putem folosi, a demarat acest proiect care acum se afla la a doua editie, mai mare ca prima.

Citeşte continuarea pe wall-street.ro