Washington Post: Democraţia, în pericol în România
0Revoluţia democratică care a învinsese în Europa Centrală după prăbuşirea imperiului sovietic este în pericol să fie inversată. Din cauza că UE este incapabilă să descurajeze acest proces în Polonia şi Ungaria, a treia ţară postcomunistă, România, se grăbeşte să inverseze reformele anticorupţie pe care le-a adoptat sub presiunea Bruxelles-ului, scrie într-un editorial Washington Post.
Ungaria, în ultimii ani, a trecut la construirea unei autocraţii de facto în spatele unei cochilii de instituţii democratice care nu funcţionează. În prezent, Polonia urmează acelaşi curs. Uniunea Europeană, din care ambele fac parte, pare incapabilă să le descurajeze. Poate că, din cauza aceasta, o a treia ţară postcomunistă, România, se grăbeşte să inverseze reformele anticorupţie pe care le-a adoptat sub presiunea Bruxelles-ului.
Săptămâna trecută, Parlamentul României a adoptat, după o dezbatere slabă, trei noi legi care ar reduce puterile unei agenţii anticorupţie şi ar compromite independenţa judecătorilor şi a procurorilor. Atacul asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie este deosebit de important, deoarece DNA a fost responsabil de sute de urmăriri penale ale înalţilor funcţionari în ultimul deceniu, inclusiv 72 de membri ai Parlamentului, scrie Washington Post într-un editorial.
Această suferinţă a sistemului judiciar nu este suficientă pentru membrii Partidului Social-Democrat (PSD) aflat la guvernare, care a fost în centrul corupţiei endemice din României. Conducătorii ei propun acum zeci de amendamente la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, care ar proteja liderii politici de urmărirea penală pentru infracţiuni, de la mituire, la hărţuire sexuală.
În zelul lor de a se proteja, continuă publicaţia americană, parlamentarii români propun măsuri de lipsire a poliţiei şi procurorilor de competenţe vitale, cum ar fi capacitatea de a folosi dovezi provenind de la camerele de supraveghere. De asemenea, parlamentarii puterii vor să interzică declaraţiile publice privind investigaţii şi procese şi să le permită suspecţilor, inclusiv de infracţiuni cu violenţă, să asiste la audierea făcută de politisti martorilor care le aduc acuzaţii.
Unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestor modificări ar fi cea mai puternică figură din PSD, Liviu Dragnea, care a fost condamnat pentru fraudă electorală şi este acuzat în alte dosare aflate în curs de cercetare, inclusiv fraudarea a 25 de milioane de dolari din fonduri europene. Marele perdant al modificărilor este Laura Codruta Kovesi, curajosul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Din fericire, există o rezistenţă semnificativă a românilor faţă de această contrarevoluţie coruptă. Preşedintele Klaus Iohannis a fost extrem de critic faţă de legislaţia adoptată săptămâna trecută.
El poate încetini modificarile, însă nu le poate bloca. Şi, poate cel mai important, zeci de mii de romani au ieşit pe străzile marilor oraşe ale Romaniei pentru a se opune "loviturii parlamentare".
Din păcate, domnul Dragnea şi clica lui nu sunt uşor de descurajat. După protestele masive de la începutul acestui an, au renuntat temporar la rescrierea Codului Penal, pentru ca acum să revină la acest lucru. De aceea, românii cinstiţi au nevoie de ajutor din partea guvernelor occidentale.
Ambasada SUA din Bucureşti a vorbit puternic în favoarea statului de drept, aşa cum au făcut şi alţi şapte ambasadori ai UE. Dar Parlamentul României ar trebui să audă acest lucru direct de la lideri din Germania şi SUA, cum ar fi Angela Merkel şi preşedintele Trump. Nu este încă prea târziu pentru a opri degradarea democraţiei în Europa Centrală, dar acest lucru va necesita o acţiune urgentă şi concertată la cele mai înalte niveluri, încheie Washington Post.