Votul privind „cazul Bejinariu“, uitat de coaliţia PSD-ALDE

Cererea DNA privind încuviinţarea urmăririi penale a deputatului Eugen Bejinariu nu va fi discutată şi votată în plenul Camerei Deputaţilor săptămâna următoare, potrivit programului afişat pe site-ul instituţiei. Miercuri, Comisia juridică s-a opus ca deputatul PSD să fie urmărit penal, după ce colegul său de partid, Eugen Nicolicea, a venit cu o interpretare juridică total aberantă pentru a justifica votul din comisie.

Potrivit programului Camerei Deputaţilor, afişat pe site-ul instituţiei, cererea DNA privind încuviinţarea deputatului Eugen Bejinariu, acuzat de procurori de abuz în serviciu în „Dosarul Microsoft 2“, nu va fi discutată şi nu se va votul în plen săptămâna următoare. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, adică structura care decide ordinea de zi din plen, e dominată de PSD şi ALDE, partidele care asigură majoritatea parlamentară. 

PSD a dat miercuri semnalul că face din nou scut în faţa celor cu probleme penale. Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, la propunerea deputatului PSD Eugen Nicolicea, a respins solicitarea procurorilor DNA de începere a urmăririi penale pentru deputatul PSD Eugen Bejinariu, acuzat de abuz în serviciu în Dosarul Microsoft 2. 

Interpretarea lui Nicolicea 

„Cu 16 voturi «pentru», 7 voturi «împotrivă» şi o abţinere, Comisia recomandă plenului să nu voteze cererea de urmărire penală, întrucât solicitarea este pentru infracţiunea 13, indice 2, din Legea 78/2000, infracţiune care nu exista la data comiterii faptei. În articolul 3 al Codului Penal, legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. Ea a intrat în vigoare cam pe 2 decembrie 2004, faptele sunt comise până în octombrie 2004“, a precizat deputatul PSD Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei Juridice. De fapt, Eugen Nicolicea a citit din solicitarea procurorilor doar partea favorabilă lui Bejinariu.  

Infracţiunea de bază de abuz în serviciu, pentru care DNA a cerut ridicarea imunităţii deputatului PSD, este prevăzută în Codul Penal şi era în vigoare la momentul comiterii faptelor lui Bejinariu. Articolul 13.2 din Legea 78/2000 prevede o formă agravantă a infracţiunii de abuz în serviciu, mai exact măreşte pedeapsa cu o treime dacă în urma abuzului se dovedeşte şi o şpagă. 

Or, Nicolicea, ca să-l slaveze pe Bejinariu, s-a făcut că nu vede infracţiunea-mamă din Codul pPenal, şi s-a uitat doar pe forma agravantă din Legea 78/2000, legea specială pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, care a apărut la două luni după ce Bejinariu ar fi comis faptele penale de care este acuzat. Însă chiar şi fără această lege specială, deputatul PSD se încadrează oricum la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de Codul penal. În 2004, Bejinariu era şeful Secretariatului General al Guvernului Năstase.

Cine a votat pentru „salvarea“ lui Bejinariu 

Interpretarea trunchiată adusă de Nicolicea a fost demontată şi de deputatul PNL Gabriel Andronache, membru al Comisiei Juridice. „În solicitarea Parchetului era invocat articolul 13, indice 2, din Legea 78/2000. Nicolicea s-a legat strict de chestiunea aceasta, nu de infracţiunea de bază (abuzul în serviciu - n.r). El spunea că nu exista incriminare pentru faptă la acea vreme. Însă, şi la acea dată abuzul în serviciu era incriminat. E o relatare parţială a adevărului şi nu e rolul Comisiei juridice să discute astfel de chestiuni. Este rolul organelor de urmărire penală să stabilească încadrări”, a explicat Andronache pentru “Adevărul“, după votul din Comisia juridică.

Decizia Comisiei Juridice de a-l salva pe Eugen Bejinariu de procurori a fost adoptată cu votul deputaţilor PSD, ALDE şi UDMR, în timp ce PNL şi USR au votat împotrivă