Votul pentru ridicarea imunităţii lui Tăriceanu, amânat din nou în Senat. Cazanciuc: De ce e o prioritate?
0Comisia juridică din Senat a amânat din nou, marţi, din lipsă de cvorum, discuţia privind raportul pe care senatorii din comisie trebuie să-l dea în ceea ce priveşte solicitarea DNA de ridicare a imunităţii pentru preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Comisiei a precizat faptul că acest vot nu ar fi o prioritate, mai importantă fiind discutarea proiectelor de lege.
„Nu e nimic subit. Dacă vă uitaţi pe ordinea de zi a comisiilor din Senat, o să vedeţi că ele se desfăşoară în acelaşi timp de foarte multe ori şi mulţi membri din Comisia Juridică sunt membri şi în alte comisii. Pur şi simplu despre asta a fost vorba. Nu e o prezenţă obligatorie, fiecare decide la ce comisie merge, în funcţie de priorităţi. Dacă au fost alte comisii la care trebuiau să meargă colegii mei, au decis să meargă”, a explicat marţi Robert Cazanciuc motivele pentru care nu s-a întrunit cvorumul în Comisia Juridică în cadrul căreia ar fi trebuit discutată solicitarea DNA de ridicare a imunităţii parlamentare în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Întrebat dacă votul privind solicitatea DNA în privinţa preşedintelui Senatului nu este o prioritate pentru Comisia Juridică, Robert Cazanciuc a răspuns: „De ce ar fi o prioritate acest raport? Trebuie să punem în primul rând dosarele penale sau ceea ce aşteaptă oamenii de la noi, diverse acte normative care să le reglementeze viaţa? Deci dosarul penal este prioritatea comisiei juridice? Cred că prioritare sunt legile aşteptate de cetăţeni din partea noastră care să le facă viaţa mai bună”.
Întrebat dacă va exista un raport al Comisiei Juridice privind situaţia lui Tăriceanu înainte de începerea campaniei electorale, preşedintele acestei comisii a spus că discuţia pe acest subiect va avea loc „la proxima şedinţă a Comisiei juridice” şi că această şedinţă ar putea avea loc miercuri, dacă va exista cvorum.
DNA a transmis Senatului, în 7 noiembrie 2018, cererea de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Tăriceanu, acesta apreciind că este un demers politic şi exprimându-şi convingerea că în dosar e vorba de ”multă maculatură”.
Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore
Dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu are peste 70 de volume şi cuprinde peste 17.000 de pagini.