Ultima săptămâna a Iuliei Motoc la CCR. Cum a fost propus judecător la CEDO

Iulia Motoc anunţă că mai are doar o săptămână ca judecător la Curtea Constituţională (CCR), urmând să depună jurământul pentru un loc la CEDO. Senatorul Ioan Chelaru este social-democratul cu cele mai mari şanse de a o înlocui pe Iulia Motoc la CCR.

„Ultima săptămână ca judecător al Curţii Constituţionale. Pe 18 decembrie voi depune jurământul ca judecător al CEDO, la Strasbourg“, scrie Iulia Motoc pe contul său de Facebook.

Alegerea Iuliei Motoc în funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg (Franţa), a echilibrat raportul de forţe la Curtea Constituţională a României (CCR). Iulia Motoc a ajuns judecător CCR pe filiera PDL, fiind desemnată de Senat, la propunerea democrat-liberalilor, în 2010.

Drept urmare, locul pe care Motoc îl va lăsa vacant îi va reveni tot unui senator, iar acesta va fi propus de USL, datorită majorităţii parlamentare. Această mişcare a echilibrat duelul dintre preşedintele Traian Băsescu şi USL în interiorul Curţii Constituţionale. Scorul între judecătorii de pe filiera USL şi magistraţii de pe filiera Băsescu-PDL a devenit astfel 4-4, iar votul judecătorului propus de UDMR va cântări decisiv.

Din 18 decembrie, data la care Iulia Motoc va ajunge la CEDO, balanţa deciziei la CCR va fi înclinată de Valentin-Zoltan Puskas, judecător numit de Senat în 2007, la propunerea UDMR. Chiar dacă UDMR este apropiată de PSD în acest moment, deciziile judecătorului Puskas au fost, de cele mai multe ori, pro-preşedinte. Cel mai elocvent caz este decizia privind suspendarea lui Traian Băsescu, din vara anului 2012, când Puskas a votat împotriva validării referendumului.

Chelaru, favorit

Surse parlamentare îl creditează pe senatorul PSD Ioan Chelaru cu cele mai mari şanse de a ajunge la Curtea Constituţională. PSD se bazează pe experienţa lui Chelaru, acesta fiind unul dintre specialiştii partidului în materie de drept. Totuşi, senatorul are şi o bilă neagră: l-a reprezentat pe afaceristul Sorin Ovidiu Vântu în procesul de divorţ cu Angelica, prima sa soţie. Contactat de „Adevărul“, Chelaru a negat că s-a luat o decizie în partid legată de Curte. „Deocamdată nu m-a întrebat nimeni dacă vreau să fiu judecător la CCR“, a spus Chelaru

Cum a fost propusă Iulia Motoc la CEDO

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a ales-o, pe 1 octombrie, pe Iulia Motoc pentru funcţia de judecător la CEDO, dintre cele trei propuneri înainte de România.

De altfel, candidatura Iuliei Motoc a fost susţinută şi de subcomisia pentru alegerea judecătorilor la CEDO. Subcomisia a decis, „cu o largă majoritate“, să susţină propunerea Iuliei Motoc, apreciind că aceasta este „cea mai calificată candidatură“ dintre cele înaintate de România, conform concluziilor acestui organism.

 În 26 iunie, Comisiile juridice şi pentru drepturile omului reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au avizat negativ candidatura Iuliei Motoc pentru funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Ceilalţi candidaţi, respectiv Bianca Guţan şi Florin Streteanu, ca şi candidatul de rezervă, Tudor Panţîru, au primit aviz pozitiv.

În cele din urmă, Guvernul a înaintat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei următoarele propuneri: Iulia Motoc, Florin Streteanu şi Tudor Panţîru. Înlocuirea Biancăi Guţan cu Tudor Panţîru a fost făcută la propunerea Ministerului Justiţiei.

Condiţii obligatorii pentru a ajunge judecător CEDO

Articolul 21 din Convenţia CEDO prevede, la alineatul 1, că „judecătorii trebuie să se bucure de cea mai înaltă consideraţie morală şi să întrunească condiţiile cerute pentru exercitarea unei înalte funcţiuni judiciare sau să fie jurişti având o competenţă recunoscută“.

Viitorul judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) trebuie să aibă până în 70 de ani, să cunoască engleza şi franceza şi să poată rămâne la Strasbourg perioade lungi de timp, astfel încât să nu fie înlocuit adesea cu alţi judecători ad-hoc.

Din comisia interinstituţională fac parte ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Avocatul Poporului, Crişu Anastasiu, agentul guvernamental pentru CEDO, Catrinel Brumar, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Cristina Tarcea, prodecanul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Radu Catană, şi directorul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului din Ministerul Justiţiei, Mădălina Manolache.

Pe aceeaşi temă:

Butonul roşu: judecătorul UDMR înclină balanţa la Curtea Constituţională

Votul judecătorului Valentin Puskas, numit la propunerea UDMR, va înclina balanţa la Curtea Constituţională, după plecarea Iuliei Motoc la CEDO.

Judecătoarea Iulia Motoc, aleasă pentru postul de judecător la CEDO de plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a ales-o, marţi, pe Iulia Motoc pentru funcţia de judecător la CEDO, dintre cele trei propuneri înainte de România.

Iulia Motoc, propunerea României pentru postul de judecător la CEDO. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a ocupa o astfel de funcţie

Judecătoarea Iulia Motoc este propunerea subcomisiei pentru alegerea judecătorilor la CEDO. Pe 16 decembrie 2013 va înceta mandatul lui Corneliu Bârsan, actualul judecător al României la CEDO, iar România trebuie să înainteze plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei o altă propunere.