Tudose, despre PNRR: Guvernul a anunţat că lucrează cu trei scenarii. Al patrulea scenariu riscă să fie cel mai probabil. După guvernul Cîţu, potopul

Fostul premier Mihai Tudose a transmis un mesaj pe Facebook, după ce premierul Florin Cîţu şi alţi membri ai Guvernului au prezentat o sinteză a PNRR, în variantă trimisă la Bruxelles pe 31 mai. El a explicat faptul că Guvernul a anunţat că lucrează cu trei scenarii, în funcţie de gradul de accesare a împrumuturilor, însă fostul premier este de părere că un „al patrulea scenariu riscă să fie cel mai probabil”.

<<Scenariul 4: După Cîţu, potopul! Guvernul a anunţat că lucrează cu trei scenarii în cazul PNRR. Mă tem că noi, ceilalţi, victimele actualei proaste guvernări, trebuie să luăm în calcul un al patrulea scenariu. După toate indiciile de până acum - de la chinurile facerii planului de redresare şi rezilienţă, la criticile Comisiei Europene – al patrulea scenariu riscă să fie cel mai probabil. Celelalte trei, pe care se construieşte propaganda lui Cîţu în cursa pentru şefia tot mai micului Partid Liberal, pornesc toate de la varianta absorbţiei integrale a subvenţiilor europene şi diferă în funcţie de gradul de accesare a împrumuturilor (deloc, 33% sau 100%). Şi dacă Guvernul Cîţu nu reuşeşte să acceseze integral subvenţiile, în schimb va fi campion la ce se pricepe mai bine, adică la împrumuturi? Cine plăteşte în cazul ăsta? Dar pentru oalele sparte în numele reformelor la care s-au angajat, în privinţa pensiilor, angajaţilor din sistemul public şi a companiilor de stat? Că aşa ne-a prevenit Ghinea: ”Piesa de rezistenţă a programului sunt reformele”. Ca să vezi, şi noi care credeam că-s investiţiile, aşa cum v-aţi lăudat de un an încoace, de când tot moşiţi planul... După guvernul Cîţu, potopul - ăsta-i cel mai realist scenariu de lucru>>, a transmis fostul premier pe Facebook. 

Premierul Florin Cîţu, vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor, precum şi ministrul Cristian Ghinea au prezentat o sinteză a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în variantă trimisă la Bruxelles pe 31 mai. Documentul de peste o mie de pagini a fost publicat şi pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.