Surse. PNL vrea revocarea şefului AEP

PNL vrea revocarea şefului AEP, Constantin Mituleţu-Buică, după ce în Parlament a ajuns înştiinţarea Parchetului că este trimis în judecată, susţin surse din conducerea liberală. Situaţia preşedintelui AEP a fost transmisă Comisiilor juridice, pentru a fi analizată, apoi să fie întocmit un proiect de hotărâre pentru demiterea lui Mituleţu-Buică, printr-un vot în Parlament.

UPDATE Vicepreşedinta Senatului Alina Gorghiu  a declarat pentru Adevărul că a cerut demararea procedurii de revocare, iar cererea este acum în dezbaterea comisiilor juridice ale Parlamentului. 

„Am cerut demararea procedurii de revocare pentru că legea îţi cere asta. Pentru motive temeinice poţi să începi procedura de revocare. S-a trimis adresa de la Parchet la comisiile juridice reunite pentru un punct de vedere. Sper să nu se tergiverseze finalizarea opiniei comisilor juridice şi să avem repede un deznodământ. Eu cred că la asta se va ajunge, cel puţin PNL asta va susţine”, a declarat Alina Gorghiu. 

***

Zilele lui Constantin Mituleţu-Buică la şefia Autorităţii Electorale Permanete sunt numărate, în condiţiile în care situaţia juridică a acestuia s-a complicat, din moment ce este trimis în judecată pentur trei infracţiuni de abuz în serviciu. Alina Gorghiu, vicepreşedintă a Senatului, a ridicat problema revocării lui Mituleţu-Buică încă din şedinţa Birourilor Permanente Reunite de vineri, când conducerea Parlamentului a decis să fie trimis cazul la Comisiile juridice reunite, pentru a se pronunţa pe cazul şefului AEP, potrivit informaţiilor „Adevărul”.

Mandatul preşedintelui (care este de opt ani) poate înceta prin una din următoarele probleme: expirarea mandatului, demisie, revocare sau deces. În ceea ce priveşte revocarea, legislaţia prevede că „preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit”. „Motivele temeinice” au lipsit până în prezent, susţin surse politice din Coaliţie, dar prin demersul Parchetului General nu ar mai exista îndoieli că sunt probleme în ceea ce priveşte conducerea AEP de Mituleţu-Buică.

De altfel, PNL a mai încercat să mişte lucrurile privind revocarea preşedintelui AEP în prima parte a lunii aprilie, însă demersul a fost abandonat atât din cauza faptului că nu putea fi construit un caz solid împotriva acestuia, dar şi pentru că a izbucnit criza politică, odată cu revocarea lui Vlad Voiculescu, potrivit informaţiilor „Adevărul”.

La şedinţa Comisiilor juridice ar urma să fie analizată problema lui Mituleţu-Buică pe toate feţele, pentru întocmirea unui hotărâri solidă din punct de vedere juridică, astfel încât să nu cadă la Curtea Constituţională, dacă va fi cineva care o va ataca. De altfel, în şedinţa de BPR s-a ridicat inclusiv problema dacă i s-ar aplica anumite prevederi din Codul Administrativ, adică suspendarea raporturilor de serviciu dată cu trimiterea în judecată. Însă preşedintele AEP este demnitar, nu înalt funcţionar public.  

PSD cumpăneşte

Complicarea situaţiei lui Mituleţu-Buică nu e văzută cu ochi buni nici în PSD, deşi şeful AEP a avut o relaţie foarte bună cu actuala conducere. Prin urmare, social-democraţii ar urma să discute în interiorul partidului dacă îşi retrag sprijinul pentru acesta, dar şi o alternativă la conducerea Autorităţii, pentru că nu ar vrea să cedeze locul pentru o persoană apropiată de PNL. Mituleţu-Buică a ajuns preşedinte al AEP în 2019 prin sprijinul organizaţiei PSD Dolj

Până în prezent, dintre toţi preşedinţii Autorităţii Electorale permanente, doar unul şi-a terminat mandatul şi niciunul nu a fost revocat. Singurul cu un mandat întreg a fost primul şef al AEP, Octavian Opriş (2004-2012). Ceilalţi şi-au dat demisia din diferite motive. Ana Maria Pătru, numită în 2012 la şefia instituţiei, şi-a dat demisia în 2016, în urma problemelor pe care le avea cu legea, fiind acuzată de DNA de spălare de bani şi trafic de influenţă, dar achitată definitiv în 2020.

Numit în locul acesteia a fost Daniel Barbu, fost ministru al Culturii şi fost senator ALDE, cel care a ales în februarie 2019 să-şi dea demisia pentru a candida la europarlamentare.