Sondaj Inscop. Jumătate dintre români cred că statele UE blochează intrarea României în Schengen. Ce spun despre Ungaria

Jumătate dintre români sunt de părere că anumite state din Uniunea Europeană blochează aderearea României la spaţiul Schengen pe motive economice, arată o concluzie a unui sondaj INSCOP. Potrivit studiului, 80% dintre români cred că cetăţenii noştri sunt trataţi ca „cetăţeni de mâna a doua” în Europa.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

După ce primele două părţi ale sondajului au indicat opinia românilor despre susţinerea acordată altor ţări şi instituţiilor internaţionale, partea a treia conţine datele din cercetare ce fac referire la naţionalism, răspândirea acestuia şi modul în care este perceput, dar şi susşinut de români. La un an de la declaşarea pandemiei de COVID19, societăţile democratice au fost puternic vulnerabilizate pe fondul unei presiuni inerente generate de criza medicală, de criza economică, dar şi ce criza de încredere, deseori pe fondul unui război hibrid lansat asupra spaţiului democratiilor si libertăţilor.

Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group, arată că ”omânii încep să evalueze cu o exigenţă crescută activitatea companiilor străine, ceea ce indică implicit ascensiunea în societatea românească a unor forme de patriotism/naţionalism economic. Pe de altă parte, o dimensiune clasică a naţionalismului românesc determinat de raportarea la Ungaria începe să îşi piardă din forţă. Astfel, chiar dacă jumătate dintre români cred că Ungaria urmăreşte să rupă Transilvania de România, subiect alimentat probabil şi de unele atitudini politice neprietenoase ale regimului iliberal de la Budapesta, ponderea este mai mică decât în trecut. În plus, marea majoritate a românilor (87%) spun că România trebuie să protejeze drepturile minorităţilor pe teritorul naţional, manifestând astfel o atitudine tolerantă care delegitimează eventuale provocări şi încercări de discreditare a raporturilor interetnice, ceea ce reprezintă un progres uriaş comparativ cu atmosfera toxică din urmă cu 30 de ani”.

Poluarea: companii româneşti vs. străine

35% dintre români cred că poluarea din România este provocată mai ales de companii româneşti, iar 55,9% mai ales de companii străine. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companii româneşti în special femeile, cei sub 30 de ani şi cei peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mare. Persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie medie consideră într-o măsură mai mare decât restul populaţiei poluarea din România este provocată mai ales de companii străine.

Tăierile ilegale ale pădurilor: companii româneşti/cetăţeni români vs. companii străine

În opinia a 47,3% dintre cei intervievaţi, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. 45,8% consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii româneşti şi cetăţeni români. 6,9% nu ştiu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educaţie medie, locuitorii din mediul urban, cei cu un venit mai redus consideră într-o măsură mai mare decât restul populaţiei că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. Printre cei care cred că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii româneşti se regăsesc cu precădere: persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un venit mai ridicat.

Blocajul construcţiei de autostrăzi

35,4% sunt de acord cu afirmaţia ”Construcţia de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea ţării”, în timp ce 58,2% îşi exprimă dezacordul. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,4%.

Analiza socio-demografică: Respondenţii cu educaţie medie sau primară, cei care nu utilizează reţele sociale sunt de acord într-o proporţie mai mare decât media cu afirmaţia ”Construcţia de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea ţării”. Îşi exprimă dezacordul cu această afirmaţie cu precădere bărbaţii, tinerii, cei cu educaţie superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le ajunge cel puţin pentru un trai decent), angajaţii la privat.

Românii, cetăţeni europeni de „mâna a doua”?

Afirmaţia ”Românii sunt priviţi ca fiind „cetăţeni de mâna a doua” în Europa” întruneşte acordul a 78,2% dintre respondenţi. 20,4% sunt în dezacord cu afirmaţia, iar 1,4% nu ştiu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti şi cei cu un venit mai ridicat dezaprobă cel mai puternic afirmaţia ”Românii sunt priviţi ca fiind „cetăţeni de mâna a doua” în Europa”.

Admiterea României în spaţiul Schengen

La întrebarea ”Din ce cauză credeţi că România nu a fost încă admisă spaţiul Schengen, zona de liberă circulaţie din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deşi majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea ţării noastre?” 43,5% din populaţie consideră că ţara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare, 50,2% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Nu ştiu sau nu răspund 6,2%.

Analiza socio-demografică: Consideră că România nu a fost încă admisă spaţiul Schengen din cauza neîndeplinirii tuturor criteriilor de aderare în special femeile, persoanele sub 30 de ani, cei cu un venit mai ridicat. Cei cu vârsta între 45 şi 59 de ani sunt de părere într-o pondere mai mare decât media că unele state europene blochează aderarea României din motive economice.

Politica Ungariei faţă de Transilvania

49,5% dintre români sunt de acord cu afirmaţia ”Ungaria urmăreşte să rupă Transilvania de România”, în timp ce 43,2% îşi exprimă dezacordul, iar 7,4% nu ştiu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmaţia ”Ungaria urmăreşte să rupă Transilvania de România” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: bărbaţi, persoane cu vârsta între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie medie sau superioară, locuitorii din regiunea Vest şi Nord Est. Tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din regiunile Nord Vest şi Centru, cei cu un venit mai ridicat şi angajaţii la privat îşi exprimă dezacordul cu această afirmaţie într-o măsură mai mare decât alte categorii.

Protejarea minorităţilor etnice

87,2% dintre cei chestionaţi cred că România trebuie să protejeze drepturile minorităţilor etnice de pe teritoriul său, 11% sunt de părerea contrarie, iar 1,8% nu ştiu sau nu răspund.

Datele integrale ale studiului

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eşantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociaţia Grupul de Gândire Strategică este un think tank care îşi propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecţiei şi a gândirii strategice prin analize, studii şi cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date ştiinţifice şi evaluări structurate în vederea elabărării de contribuţii de substanţă pentru dezvoltare şi progres în domenii relevante din sectorul public şi privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project reprezintă o sursă de ştiri şi analize verificate, relevante şi de interes despre România şi bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internaţional. TSP îşi propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept şi a economiei de piaţă şi stimularea gândirii critice la nivelul populaţiei.