SIE: Documentele recuperării ziariştilor răpiţi în Irak au fost clasificate secret de stat. Nu sunt îndeplinite condiţiile pentru declasificarea informaţiilor
0Serviciul Român de Informaţii (SIE) transmite că informaţiile privind răpirea jurnaliştilor în Irak sunt strict secrete, încadrându-se la categoria secret de stat, declasificarea lor nefiind permisă de lege.
„Documentele SIE din acţiunea de recuperare a ziariştilor români în Irak au fost clasificate secret de stat, nivelul strict secret, în strictă conformitate cu prevederile legale, în speţă Legea nr. 1/1998, art. 9, alin. (2), Legea nr. 182/2002, art.17, lit. f) şi g) şi H.G. nr. 1209/2002 (actualmente H.G. nr. 223/2013). Criteriile avute în vedere la clasificare subzistă şi în prezent, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de H.G. nr. 585/2002 art. 20, alin. (1) pentru declasificarea informaţiilor", se spune în precizările Serviciului de Informaţii Externe (SIE), trimise agenţiei Mediafax.
Legea 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea SIE, articolul 9, alineatul (2) prevede: „Activitatea Serviciului de Informaţii Externe are caracter de secret de stat“.
Legea 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate prevede la art.17, lit. f) şi g): "În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la: f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională;g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii".
HG 585/2002 privind Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România prevede la articolul 20, alineatul (1): "Informaţiile se declasifică dacă: a) termenul de clasificare a expirat; b) dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică, ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare;c) a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin lege".
Fostul preşedinte al României Traian Băsescu şi Vasile Blaga au fost audiaţi, joi, de magistraţii Curţii Supreme, în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak. Aceştia au fost chemaţi să dea explicaţii, după plângerea depusă împotriva lor de Corneliu Vadim Tudor.
Plângerea vizează nelegalităţi în cazul răscumpărării celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în 2005.
Corneliu Vadim Tudor i-a acuzat pe Traian Băsescu şi pe Vasile Blaga, preşedinte al PDL, la acea vreme, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, în anul 2005.
Vadim Tudor a afirmat că îşi bazează sesizarea pe afirmaţiile făcute de fostul procuror Ciprian Nastasiu în cartea sa. Suma despre care se vorbeşte este de aproape 4 milioane de dolari.
Dosarul deschis ca urmare a plângerii a primit, iniţial, decizia de neîncepere a urmăririi penale, ca urmare a imunităţii de care beneficia Traian Băsescu.
Liderul PRM susţine că, din cele cinci milioane de dolari plătite de statul român, Traian Băsescu şi Vasile Blaga şi-ar fi însuşit patru milioane de dolari.
Elena Udrea a declarat, vineri dimineaţă, că solicitarea Parchetului General de redeschidere a dosarului jurnaliştilor răpiţi în Irak face parte din acţiunile procurorului general Tiberiu Niţu de şicanare a lui Traian Băsescu şi din politica lui Victor Ponta de a-i face dosare fostului preşedinte.
„Solicitarea Parchetului General de redeschidere a dosarului pare din seria aceea de acţiuni a domnului procuror general Niţu, împotriva fostului preşedinte pe care încearcă să îl şicaneze şi să îi afecteze imaginea, fără succes, desigur. Este din politica lui Victor Ponta să-i facem dosare lui Traian Băsescu, o politică de altfel falimentară care l-a dus acolo unde este astăzi, sigur nu în croazieră, am vrut să spun acolo unde l-a dus politic", a declarat Elena Udrea, citată de Mediafax.