Shhaideh, după ce „Adevărul“ a arătat că banii pentru dezvoltare s-au dus la baronii PSD: Banii s-au acordat pe principiul „primul venit, primul servit”
0Ministrul Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh, a respins, miercuri, acuzaţiile că ar fi acordat banii din Programul de Dezvoltare Locală I pe criterii politice şi a explicat că autorităţile locale au încasat sumele pe principiul „primul venit, primul servit”. Reacţia ministrului vine după ce „Adevărul“ a scris că Olt, Teleorman şi Giurgiu sunt judeţele care au luat grosul banilor din PNDL, acestea fiind controlate de apropiaţi ai lui Dragnea.
”Informaţia publică vehiculată nu se referă la alocări. Ne referim la plăţi. În acest moment, PNDL etapa I are un buget alocat ca şi formă de uzanţă cash-ul bugetar de două miliarde de lei. Din acest cash bugetar se decontează toate facturile care sunt transmise către minister. Deci nu există în procedeul de decontare decât principiul «primul venit, primul servit». Există un sistem foarte riguros de înregistrare a tuturor solicitărilor, a tuturor facturilor. Acele localităţi care au contractele de finanţare în derulare nu i-a împiedicat absolut nimeni să vină să deconteze aceste lucrări”, a declarat ministrul Dezvoltării.
Cât despre PNDL II care are alocaţi 30 de miliarde de lei până în 2020, vicepremierul Sevil Shhaideh a precizat că banii au fost împărţiţi după criterii algoritmice matematice, susţinând că nu este normal ca sumele să fie date egal, pentru că unele judeţe sunt mai mari si au nevoie de mai mulţi bani pentru dezvoltarea unor proiecte.
”Nu ne este indiferent dacă avem cinci localităţi într-un judeţ sau 200. Cu cât numărul este mai mare, reprezintă mai multe colectivităţi şi mai multe proiecte. Nu ne este indiferentă suprafaţa judeţului (...). Nu ne este indiferentă populaţia judeţului respectiv. Una este să vorbim de 100 de locuitori care ar avea acces la apă, canal şi alta este să vorbim de 1000 de locuitori. Şi nu ne sunt indiferente veniturile autorităţiilor locale”, a susţinut Shhaideh.
Referitor la alocarea celor 12 milioane de euro pentru stadionul de fotbal din judeţul Teleorman, Shhaideh a susţinut că federaţiile sportive susţin construcţia unui complex sportiv în municipiul Alexandria, neprecizând în ce stadiu se află proiectul în acest moment.
”În primul rând nu vorbim de un stadion. Vorbim de un complex sportiv care are, pe lângă partea de teren de fotbal, tot ceea ce ţine de paracticarea sporturilor: pistă de atletism şi alte sporturi legate de zona aceasta. În momentul în care discutăm de iniţierea, oportunitatea şi necesitatea unui obiectiv de asemenea anvergură, cu toate că toată lumea se pricepe la fotbal, (...) cred că cei mai în măsură să vorbească pe acest subiect sunt cele două federaţii: Federaţia Română de Fotbal şi Federaţia Română de Atletism”, a explicat Shhaideh.
Ea a precizat că cele două federaţii susţin un asemenea complex sportiv, iar Federaţia Română de Fotbal ”fundamentează existenţa de stadioane în Alexandria şi inisită pentru organizarea de activităţi fotbalistice într-o rază de sub 100 de kilometri de Bucureşti”.
”Mai există în pregătire, tot la solicitarea autorităţilor locale, încă un complex sportiv. Vorbim de cel de la Târgovişte pentru a ne înscrie în această rază de 100 de kilometri vizavi de Bucureşti pentru organizare de turnee (...) astfel încât Bucureştiul să se poată corela cu tot ceea ce este în raza sa de acţiune. E timpul astăzi să încetăm cu aceste corelări cu provenienţa liderilor politici din anumite judeţe cu oportunităţile sau necesitatea realizării obiectivelor de investiţii”, a mai spus ministrul Dezvoltării.
Sevil Shhaideh a fost întrebată despre stadionul de fotbal din Craiova care, potrivit unor informaţii apărute în presă, a fost construit greşit şi nu există recepţia lucrării, pentru că nu a fost dată autorizaţia de la ISU.
”Indicatorii tehnico-economici ai stadionului de la Craiova au fost adoptaţi în anul 2014. În baza acestor indicatori s-a organizat procedura de achiziţie publică şi au început lucrările. După cum bine ştiţi, după tragedia de la Colectiv, legislaţia în domeniul autorizaţiilor emise de ISU s-a modificat. (...) Să nu uităm ce s-a întâmplat cu Arena Bucureşti, un obiectiv foarte important, recepţionat şi a stat un an de zile fără activitatea sportivă tocmai pentru a îndeplini toate condiţiile impuse de ISU. Trebuia să facem cu stadionul de la Craiova la fel? Să-l recepţionăm şi apoi să-l închidem şi să stăm să avizăm din nou proiectul ca să obţinem autorizaţiile?”, a afirmat Shhideh şi a precizat că modificările structurale nu au impus modificări bugetare.