Sesizarea lui Iohannis pe legea privind organizarea judiciară, respinsă din nou de Curtea Constituţională
0Curtea Constituţională a respins joi ultima sesizare a preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Legea a fost respinsă trei ori de Parlament în forma trimisă de şeful statului la reexaminare şi a fost contestată la CCR atât de către Klaus Iohannis, cât şi de PNL şi USR, sesizările acestora fiind respinse.
Klaus Iohannis i-a trimis, marţi, o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, împreună cu sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care solicită ca sesizările să fie discutate după ce se pronunţă Comisia de la Veneţia.
Astfel, CCR a discutat joi ultima sesizare trimisă de preşedinte asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a respins ca neîntemeiată sesizarea acestuia, potrivit News.ro.
În ultima sesizare la CCR, trimisă în 28 iunie, după ce Senatul, în calitate de for decizional, a respins cererea sa de reexaminare, Klaus Iohannis invocă CCR lipsa argumentelor ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare de către Parlament.
Şeful statului arată că, deşi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticată, din rapoartele comisiilor sesizate în fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezultă care sunt raţiunile pentru care s-a ajuns la soluţia respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese şi din dezbaterile plenului Camerei Deputaţilor. Spre deosebire de Cameră, la Senat, plenul a respins, fără vreo motivare, amendamentele formulate.
„Absenţa oricăror motive de respingere a cererii de reexaminare în cadrul raportului comisiei sesizate în fond conduce la ideea că aceasta nu şi-a îndeplinit rolul constituţional, cel statuat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de a organiza şi de a realiza actele pregătitoare pentru Plenul fiecărei Camere. Această neregularitate procedurală ar fi putut fi suplinită în ipoteza în care în plen ar fi existat dezbateri specializate asupra motivelor cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României. În Plenul fiecăreia dintre cele două Camere au existat dezbateri, însă acestea nu au vizat motivele cererii de reexaminare, ci tocmai acest viciu de procedură, respectiv imposibilitatea de a depune amendamente şi inexistenţa motivelor pentru respingerea cererii de reexaminare. În concret, în absenţa motivelor ce justifică respingerea punctuală a criticilor formulate de Preşedintele României, actul a cărui reexaminare s-a solicitat nu a beneficiat de o reală reexaminare. De aceea, se poate susţine că în realitate, în lipsa unei dezbateri specializate limitate la motivele de reexaminare, nu a fost supus la vot actul normativ reexaminat, ci a fost supus la vot, pentru a doua oară, însuşi actul normativ a cărui reexaminare s-a solicitat, inclusiv textele ce nu au făcut obiectul cererii de reexaminare, cu consecinţa încălcării limitelor reexaminării", argumentează Klaus Iohannis.