Separatistii maghiari au proclamat pe hartie autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc

Locuitorii Tinutului Secuiesc vor avea Politie proprie, Parlament, Guvern si presedinte, dupa transformarea zonei intr-o regiune autonoma. Toate functiile din administratie si Justitie vor fi ocupate

Locuitorii Tinutului Secuiesc vor avea Politie proprie, Parlament, Guvern si presedinte, dupa transformarea zonei intr-o regiune autonoma. Toate functiile din administratie si Justitie vor fi ocupate in functie de procentul etnic al zonei, iar o conditie pentru a accede in aceste posturi va fi cunoasterea limbii maghiare. Presedintele Tinutului Secuiesc va fi ales de catre cetatenii zonei autonome, pentru un mandat de patru ani. Limba romana va fi predata in scoli, dupa program si manuale speciale, oficiala devenind si limba maghiara. Reunit sambata, la Sf. Gheorghe, Consiliul National Secuiesc (CNS) a adoptat, cu unanimitate de voturi, toate aceste prevederi cuprinse in Statutul autonomiei teritorial-administrative pe baze etnice a Tinutului Secuiesc. Surprinzator, la aceasta sedinta nu a participat nici unul dintre parlamentarii radicali din UDMR initiatori si sustinatori ferventi ai acestui proiect de enclavizare, absenta pentru care conducerea CNS nu a oferit nici o explicatie. Parlamentarilor in cauza - deputatii Toro Tibor, Szilagy Zsolt Kovacs Zoltan, Konya Hamar Sandor, Vekov Karoly, pusi sub conducerea lui Akos Birtalan - le va reveni insa misiunea de a prezenta si a sustine Statutul in Parlamentul Romaniei, sub forma unui proiect de lege ce va fi depus la inceputul lunii viitoare. De asemenea, acesta va fi inaintat si forurilor internationale - Uniunea Europeana, Consiliul Europei si OSCE - demers justificat de presedintele CNS, Csapo Joszef, cu argumentul "UE si grupurile parlamentare din Parlamentul European sustin regionalizarea tarilor candidate si autonomia teritoriala a minoritatilor, alaturi de autonomia personala si de pastrarea specificului lor national". Consiliul National Secuiesc va continua sa solicite Uniunii Europene conditionarea incheierii negocierilor de aderare si a admiterii Romaniei de acordarea autonomiei teritorial-administrative a Tinutului Secuiesc. "Aceasta problema trebuie rezolvata in cursul negocierilor simultan cu celelalte capitole, si nu dupa incheierea lor, cand nu vom mai avea nici o garantie ca ea va fi rezolvata", a mai spus Csapo Joszef. El a calificat drept "falsa" stirea aparuta in mass media referitoare la cererea adresata Guvernului Ungariei de a conditiona sustinerea aderarii Romaniei la UE de acceptarea autonomiei Tinutului Secuiesc. "Noi nu am cerut si nu vom cere niciodata Guvernului Ungariei o asemenea conditionare, am solicitat doar sprijinul Parlamentului si Guvernului Ungariei in forurile europene si in relatiile cu Parlamentul si Guvernul Romaniei", a preciat Csapo Joszef. Acestor solicitari Consiliul National Secuiesc a hotarat sa le adauge inca doua, pentru care are si sustinerea Uniunii Mondiale a Maghiarilor. Prima se refera la admiterea CNS ca "membru cu drepturi depline, la fel ca UDMR", in MAERT - organism consultativ din care fac parte reprezentantii Guvernului Ungariei si cei ai organizatiilor politice ale comunitatilor maghiare din afara Ungariei -, Csapo Joszef recunoscand ca acest demers vizeaza "legitimarea CNS", pe picior de egalitate cu UDMR, ca reprezentant al maghiarimii din Romania. Cea de-a doua solicitare, adresata Parlamentului European, are in vedere completarea proiectului viitoarei Constitutii Europene cu un capitol distinct privitor la "drepturile de autoguvernare si autoadministrare pentru minoritatile nationale", elaborat de Csapo Joszef si aprobat de CNS la sedinta de la Sf. Gheorghe. In ceea ce priveste continutul Statutului autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc, acesta a suferit nu mai putin de 130 de modificari si completari, "majoritatea insa de forma, nu de fond si bazate pe prevederile Cartei Europene a Autonomiei Regionale", dupa spusa presedintelui CNS. Cat despre romanii minoritari din viitorul Tinut Secuiesc, Csapo Joszef a insistat ca acestia vor beneficia de "deplina egalitate de drepturi cu secuii". Dar nu si de o eventuala "discriminare pozitiva", reprezentarea lor in structurile administrative urmand sa fie proportionala cu ponderea lor numerica si conditionata de cunoasterea limbii maghiare, "care nu spunem ca va fi a doua limba oficiala, pentru ca in Romania limba oficiala e romana, dar va avea acelasi statut cu limba romana". Participantii la reuniunea CNS de la Sf. Gheorghe au stabilit, de asemenea, si cum vor arata drapelul Consiliului - steag albastru cu o banda aurie la mijloc - si stema acestuia - un scut avand, pe fond albastru, o luna argintie si o stea aurie in 8 colturi, simbolizand cele 8 scaune secuiesti.