Senatul a respins autonomia Ţinutului Secuiesc. PCM atacă UDMR

Conducerea PCM Covasna afirmă că senatorii UDMR au fost observatori tăcuţi la "măturarea de pe masă", fără dezbatere, de către Senat, a proiectului legislativ privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, iniţiat încă din 2005 de senatorii UDMR de atunci Sogor Csaba şi Becsek-Garda Dezso.

"Cu indignare am luat la cunoştinţă decizia Senatului, care, fără dezbatere, a măturat de pe masă statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. (...) Cel mai mult m-a revoltat, însă, faptul că la şedinţă au participat cinci senatori UDMR - se pare că ceilalţi patru au avut probleme mai importante de rezolvat -, dar cei prezenţi au fost doar observatori tăcuţi", a afirmat miercuri preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna, Kulcsar Terza Jozsef.

În opinia acestuia, "problemele sunt grave dacă nici acum oamenii nu vor observa trădarea şi minciuna", potrivit Mediafax.

Atitudinea UDMR, susţine Kulcsar, întăreşte PCM în dorinţa de a participa la alegerile parlamentare, deoarece "nu este nevoie de astfel de oameni la Bucureşti (reprezentanţi UDMR - n.r.)".

Liderul PCM Covasna a amintit că, în urmă cu patru ani, sloganul UDMR era axat pe tema autonomiei.

"Înseamnă că au minţit atunci. (...) UDMR nu a vorbit de autonomie până când nu a făcut-o Consiliul Naţional Secuiesc. Asta înseamnă trădare şi nu poate fi privită pasiv, motiv pentru care PCM va face tot posibilul să participe la alegerile parlamentare, pentru a reprezenta interesele comunităţii", a conchis liderul PCM Covasna.

Plenul Senatului a respins, marţi, proiectul legislativ privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, iniţiat încă din 2005 de senatorii UDMR de atunci Sogor Csaba şi Becsek-Garda Dezso. Proiectul legislativ cu caracter organic a primit 54 de voturi pentru respingere, cinci pentru adoptare şi două abţineri, Senatul fiind forul decizional.

Iniţiativa legislativă a fost respinsă încă din 2005 de Camera Deputaţilor, iar la Senat proiectul a trenat mai mulţi ani, primind în iunie 2009 un raport negativ de la comisiile juridică şi pentru administraţie publică. Din decembrie 2009, proiectul a mai fost introdus de alte zece ori pe ordinea de zi a şedinţelor de plen ale Senatului, însă nu s-a reuşit niciodată votarea lui.

Cei doi iniţiatori susţineau în expunerea de motive că "secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene".