Senat: Defăimarea însemnelor naţionale se pedepseşte cu trei ani de închisoare
0Senatul a adoptat tacit proiectul de lege pentru introducerea în noul Cod Penal a pedepselor pentru dispreţul manifestat faţă de însemnele naţionale ale României. Prin dispreţ se înţelege defăimare, lipsă de consideraţie sau de stimă.
Propunerea legislativă semnată de 37 de deputaţi şi senatori PSD se referă la reintroducerea în noul Cod Penal a vechilor prevederi ale art. 236 care stipulează clar pedepsele pentru ofensa adusă însemnelor statului.
Mai exact, prin articolul nou introdus, aliniat 1, fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Conform alineatului 2, fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru emblemele sau însemnele de care se folosesc autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani.
Iniţiatorii arată că prin dispreţ se înţelege: „lipsă de consideraţie sau de stimă, sentiment prin care se judecă yun lucru ca fiind nedemn de atenţie sau defăimăre“.
„Dezincriminarea manifestărilor cu dispreţ faţă de însemnele naţionale menite să descurajeze şi să pedepsească acţiuni cu un asemenea caracter poate conduce la exacerbarea acestor manifestări de dipreţ nu doar ca şi număr, ci şi ca mijloace de realizare, ce merg de la forme verbale (cuvinte, discursuri, lozinci injurioase la adresa însemnelor sau emblemelor statului sau ale autorităţilor) la cele scrise (articole cu conţinut ofensator, desene etc.) sau îmbracă aspectul unor fapte (gesturi obsecene, mimică dispreţuitoare) sau acte materiale (distrugere, degradare, alterare) sau prin neîndeplinirea unor semne de respect sau omiterea arborării drapelului României în cazurile prevăzute imperativ de le“, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege.
PSD dă exemplu alte ţări
Iniţiatorii arată că însemnele naţionale, cum ar fi drapelul, ziua naţională, imnul naţional, stema ţării şi sigiliul statului sunt protejate de ofensă şi dispreţ în Codurile Penale ale unui număr de state membre ale UE.
Din cele 28 de state membre ale UE, doar cinci au abrogat manifestările cu dispreţ faţă de însemnele naţionale din Codul Penal: Cipr, Estonia, Irlanda, România şi Regatul Unit. Din cele 23 de state ale UE, în care manifestarea cu dispreţ faţă de însemnele naţionale rămâne un act incriminat de Codul Penal, 20 păstrează pedeapsa cu închisoarea. Bulgaria, Croaţia şi Franţa sunt excepţiile, pedeapsa în aceste ţări fiind amenda penală.
Această infracţiune se pedepseşte cel mai aspru în Germania (până la cinci ani), Polonia (până la trei ani), Belgia şi Portufgalia (până la doi ani).
Zece ţări din UE pedepsesc penal manifestarea cu dispreţ faţă de însemnele naţionale ale statelor străine şi cinci din cele zece includ în însemnele respective pe cele ale organizaţiilor internaţionale, cum ar fi ONU şi Crucea Roşie Internaţională. Toate cele cinci ţări candidate pedepsesc manifestarea cu dispreţ faţă de însemnele străine şi toate, cu excepţia Trciei include însemnele organizaţiilor internaţionale.
Dragnea a dat înapoi cu Legea defăimării
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a iniţiat un proiect de lege care a stârnit valuri de critici. Potrivit formei iniţiale a proiectului de lege, „defăimarea socială“, infracţiunea moşită de Dragnea, era definită ca „fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un anumit grup social“. Prin „grup social“ se înţelege „categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, orientare etnică, limbă maternă, tradiţii culturale, orientare sexuală, origine socială, dizabilităţi, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA“.
Săptămâna trecută, Liviu Dragnea a amendat legea în sensul majorării amenzilor pentru cei care aduc atingere unui grup social, deşi promitea o diminuare a acestora înainte de sărbători. Cantumul maxim al penalităţilor crescuse de la 60.000 la 100.000 de lei dacă discriminarea vizează un grup de persoane. Totodată, Dragnea a eliminat din criteriile de discriminare „apartenenţa politică “ şi „averea“.
După reacţia Ambasadei SUA, Liviu Dragnea a amendat controversatul proiect de lege care pedepsea defăimarea socială, în sensul în care a eliminat toate articolele referitoare la defăimare, incitare la ură şi discriminare, dar şi amenzile prevăzute în forma iniţială. Totodată, Dragnea i-a dat un alt nume proiectului de lege în legea privind asigurarea toleranţei faţă de diferenţele de grup.