Parlamentul votează pe 21 februarie noul șef al AEP SURSE

Birourile Permanente ale Parlamentului au decis depunerea până pe 17 februarie ca candidaturilor pentru șefia AEP, votul final fiind pe 21 februarie. De asemenea, interimatul fiind asigurat de vicepreședintele Vajda Zsombor.

UPDATE  Potrivit informațiilor „Adevărul”, pe 21 februarie , de la ora 13.00, va avea loc o ședință de plen reunit. Pe ordinea de zi se vor afla alegerea noului președinte AEP, alegerea președintelui CNA și a consilierului de conturi și vicepreședinte pentru Autoritatea de audit. Până la alegerea noului președinte AEP, atribuțiile vor fi exercitate de vicepreședintele Vajda Zsombor.

Pentru AEP și Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi, termenul pentru depunerea candidaturilor este 17 februarie, iar pentru rapoarte, 21 februarie.

--

Cele două Birouri Permanente au fost convocat în mare grabă vineri, pentru a fi discutată, într-o ședință de la ora 15.00, tema alegerii unui nou președinte al Autorității Electorale, în condițiile în care de luni devine efectivă demisia lui Constantin Mitulețu-Buică, potrivit informațiilor „Adevărul”

„Declanșăm procedura pentru noul președinte. Nu credem că va fi altceva”, a precizat unul dintre liderii Coaliției, care a punctat că astfel e creat și cadrul pentru ca de luni să preia atribuțiile de conducere unul dintre cei doi vicepreședinți ai AEP. 

Conform surselor „Adevărul” orizontul de timp cel mai realist pentru rezolvarea situației de la AEP va fi sfârșitul lunii februarie. Funcția este revendicată de PSD, însă până în prezent PNL nu a răspuns dacă este de acord să fie ocupată tot de o persoană din zona social-democrată, cum a fost cazul lui Mitulețu-Buică. 

Magnet pentru probleme cu legea

Autoritatea Electorală Permanentă, conform legii sale de funcționare, are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Practic, este instituția-cheie din spatele organizării unui rând de alegeri.

AEP se ocupă de acceptarea sau respingerea persoanelor din corpul de experți electorali. Din rândul acestor experți electorali sunt șefii secțiilor de votare din întreaga țară la un scrutin. De asemenea, cu avizul AEP are loc și delimitarea secțiilor de votare la nivel național. În Biroul Electoral Central, AEP are nu mai puțin de trei reprezentanți, adică președintele și cei doi vicepreședinți, pe lângă cei cinci judecători de la ÎCCJ și reprezentanții partidelor. De multe ori, inclusiv comunicatorul principal al unui Birou Electoral Central provine din rândul AEP.

Conducerea acestei instituții este cu atât mai importantă cu cât în 2024 vor avea loc nu mai puțin de patru rânduri de alegeri. Mai precis, cel mai probabil în luna mai ar trebui să fie europarlamentare, în septembrie-octombrie localele, în noiembrie prezidențialele, iar în luna decembrie parlamentarele.

Nu în ultimul rând, o structură a instituției este cea care verifică modul cum partidele cheltuiesc banii pe care îi primesc de la stat ca subvenții, dar sunt atente și cer socoteală și la plățile făcute în perioada campaniilor electorale, când sunt cheltuite sute de milioane. Ca exemplu relevant, un candidat la Senat din 2020 trebuia să depună o garanție de 133.000 de lei, din care putea cheltui în timpul campaniei. Candidații din partidele care au trecut pragul de 3% și-au primit banii înapoi.

Șefi cu probleme

De-a lungul timpului, conducerea AEP a adus și probleme pentru cei care au stat pe scaunul de președinte, iar acest lucru se întâmplă din 2012 până în prezent. Ana-Maria Pătru a deschis lista șefilor AEP care au avut probleme cu justiția. Aceasta a fost acuzată de DNA de trafic de influență și spălare de bani. Procurorii spuneau că, în perioada aprilie-iunie 2008, Ana-Maria Pătru ar fi pretins, iar în 2009 ar fi primit de la reprezentanţii unei societăţi suma de 210.000 de euro reprezentând contravaloarea unui imobil situat în Bucureşti. În toamna lui 2016, chiar a petrecut o perioadă în arest preventiv. Însă patru ani mai târziu, în octombrie 2020, aceasta a fost achitată definitiv de Curtea de Apel.

În 2019, Daniel Barbu și-a dat demisia de la șefia Autorității Electorale Permanente pentru că se pregătea să-și depună dosarul de candidatură pentru o funcție de eurodeputat la alegerile care aveau loc peste trei luni. Fost ministru al Culturii în Guvernul Ponta și fost senator ALDE, în 2017 Barbu preluase șefia acestei instituții, deși fusese membru marcant al unui partid. În condițiile pentru validarea ca președinte sau vicepreședinte al AEP era una clară: aceștia nu sunt membri de partid. Barbu scăpase de acest statut prin demisia din ALDE.

După plecare, pus sub urmărire penală

La o lună de la demisie, DNA l-a pus sub urmărire penală pe Daniel Barbu pentru că în perioada cât a fost șef al AEP nu ar fi dispus verificări anuale pentru fiecare partid care beneficiază de venituri de la stat, dar și pentru că ar fi stopat controale aflate în curs, în acea perioadă fiind un scandal legat de PSD și modul cum au fost cheltuite unele sume de bani. Ulterior, Parchetul nu a mai avut nicio comunicare publică pe această temă.

Ultimul intrat pe lista celor cu probleme cu justiția este Constantin Mitulețu-Buică, acuzat de ANI de conflict de interese, iar în trecut confruntat cu un alt dosar de abuz în serviciu. Mitulețu-Buică a decis miercuri să înainteze demisia sa Parlamentului, aceasta începând să-și facă efectul din 13 februarie.

Un singur mandat dus la capăt

Singura persoană care a reușit să aibă un mandat întreg a fost Octavian Opriș, în perioada 2004-2012, adică exact primii ani de viață ai instituției. Opriș era un politician cu experiență, având la momentul preluării funcției de președinte al AEP patru mandate de parlamentar și fiind considerat printre cei care au pus bazele instituției prin legea de înființare.