Şedinţa Comisiei Juridice, suspendată din lipsă de cvorum. Proiectele de modificare a Codului Penal, amânate

Şedinţa Comisiei Juridice a Senatului a fost suspendată din lipsă de cvorum. Doar trei senatori s-au prezentat la şedinţă, iar cvorumul era asigurat de şapte. Pe ordinea de zi existau mai multe proiecte de modificarea a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, printre care o propunere legislativă care îi absolvă de orice răspundere penală pe cei care îşi recunosc fapta.

UPDATE Şedinţa Comisiei Juridice nu s-a putut ţine din lipsă de cvorum. "În aceste condiţii ne despărţim", a constatat senatorul PNL Marinică Dincă, după mai multe minute în care a aşteptat, în zadar, să mai apară şi alţi colegi.

Senatorul independent Alfred Mihai vrea să introducă „regretul efectiv“ în Codul Penal. În proiectul de lege, „regretul efectiv“ este definit că fiind acea situaţie în care persoană care a comis pentru prima data o infracţiune denunţă acest lucru de bunăvoie, recunoscându-şi vinovăţia, în care contribuie efectiv, prin denunţ, la descoperirea faptei, în care, de la momentul faptei, a trecut cel mult 2/3 din termenul de prescripţie, în care persoană care a comis infracţiunea repară sau compensează prejudiciul cauzat, dar şi în care contribuie la stabilirea împrejurărilor săvârşirii şi aflarea adevărului.  

„Regretul efectiv“ nu va putea fi invocat pentru cazuri precum actul sexual cu un minor, viol, tâlhărie, piraterie, infracţiuni contra siguranţei publice şi securităţii naţionale, infracţiuni contra sănătăţii publice, droguri, pornografie..

Însă,  invocarea acestui concept ar putea avea loc pentru cazuri precum evaziunea fiscală sau spălarea de bani, infracţiuni care nu sunt incluse în acest proiect în categoria celor pentru care regretul efectiv nu poate fi valabil,

Senatorul invocă în argumentaţia sa  „justiţia restaurativă“ "care pune accent pe responsabilizarea infractorilor şi pe reparaţia pe care aceştia o pot ofer". „În cadrul justiţiei restaurative, victimele şi daunele au un rol central iar infractorii sunt trataţi într-o manieră mult mai adecvată nevoilor lor", argumentează el. „Regretul se exprimă şi prin repararea prejudiciului cauzat sau prin compensarea acestuia în forma sa bănească sau în altă formă, prin trecerea bunurilor şi mijloacelor proprii ale infractorului în proprietatea părţii vătămate”,  mai arată expunerea de motive.

Relevanţa unui asemenea proiect e văzută de iniţiator prin numărul ridicat de procese înregistrate la instanţele din România, iar pentru a degeva instanţele, aplicarea „regretului efectiv“ ar fi o soluţie.

Concluzia senatorului pentru îmbunarea infractorilor: „"Liberarea de răspundere penală în legătură cu «regretul efectiv», stimulează comportamentul pozitiv al infractorului, fiind percepută de către acesta drept motiv de corectare", îşi Alfred Mihai expunerea de motive.

Pedepse mai mari pentru traficul de influenţă

Altă propunere legislativă vizează creşterea pedepselor pentru trafic de influenţă şi dare şi luare de mită. Acum, traficul de influenţa se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani, iar propunerea e ca limitele să fie trei şi nouă ani. Cei condamnaţi pentru luare de mită ar urma să primească pedepse între patru şi 12 ani, faţă de trei şi zece ani. Iar în cazul celor care dau mită, noile limite ar urma să fie trei şi nouă ani, faţă de doi şi şapte, cât sunt în prezent.