Românii susţin masiv dreptul de vot al cetăţenilor din diaspora
0Potrivit cercetării „Adevărul despre România“, realizată de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, românii din străinătate ar trebui să aibă drept de vot, deoarece ţara depinde de banii trimişi de ei
La întrebarea „Românii din străinătate ar trebui sau nu să aibă dreptul să voteze la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau locale din România?“, 74,9% din respondenţi au răspuns afirmativ, iar 15,1% negativ, relevă sondajul „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, în perioada 28 mai - 3 iunie 2013. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.055 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Voturile românilor care au ales să muncească în afara graniţelor ţării au reprezentat la fiecare alegeri un factor de echilibru, dar şi de controversă. Cel mai elocvent exemplu sunt prezidenţialele din 2009, atunci când alegerea lui Traian Băsescu a fost hotărâtă de voturile celor din diaspora, deşi voturile din ţară îl dădeau câştigător pe Mircea Geoană. În anul 2011, liderul liberal Crin Antonescu susţinea că votul românilor din diaspora ar trebui condiţionat de plata în ţară a cel puţin unui impozit, idee care nu s-a concretizat nici în prezent.
Ideea votului românilor plecaţi în străinătate are o susţinere mai mare în Moldova, Bucovina, Muntenia, Dobrogea şi Oltenia decât în Transilvania sau în Banat ori în Crişana şi Maramureş, potrivit INSCOP Research.
3,5 MILIOANE DE ROMÂNI, ÎNTREŢINUŢI DE RUDELE PLECATE DIN ŢARĂ
După intrarea României la Uniunea Europeană (UE), în ianuarie 2007, migraţia a luat proporţii, generând un adevărat fenomen. În prezent, jumătate din români (51,8%) au rude plecate în afara graniţelor ţării. Potrivit INSCOP Research, nu există o anumită categorie socio-demografică despre care să se poată spune că are rude plecate în străinătate, fenomenul fiind distribuit omogen pe categorii de educaţie, rezidenţă şi persoane active/inactive.
Şi totuşi, s-a observat că persoanele cu venituri mari au într-o proporţie mai mică rude plecate în străinătate. Deşi numărul românilor plecaţi peste hotare este mare, numai 38,1% din cei rămaşi în ţară sunt ajutaţi cu bani, ceea ce reprezintă în jur de 3,5 milioane de români. Un procent destul de mare, 60,6% din cei care declară că au rude în străinătate, afirmă că nu sunt ajutaţi cu bani.
67,8% DIN ROMÂNI PREFERĂ ITALIA
Cele mai primitoare ţări pentru românii care muncesc sau doresc să muncească în străinătate sunt Italia, nominalizată de 67,8% din români, şi Spania, desemnată ca atare de 61,5% din respondenţi. Pe locurile următoare se regăsesc Germania (36,1%), Marea Britanie/Anglia (21,1%) şi Franţa (19,1%).
Destinaţii dezirabile mai sunt SUA (5,4%), Grecia (5,3%), Ungaria (4,3%) şi Austria (4,1%).
Potrivit INSCOP Research, în ciuda faptului că, în ţările menţionate pe primele cinci locuri, România s-a confruntat, în ultimii ani, cu atitudini şi chiar cu curente politice anti imigraţie, ele sunt considerate ţări în care imigrantul îşi poate atinge obiectivele. Deşi Spania şi Italia nu se numără printre cele mai puternice economii din UE, pot absorbi imigraţia. O explicaţie ar veni şi din faptul că limbile vorbite în primele cinci ţări sunt mai uşor de învăţat.
Cei mai mulţi români sunt de părere că, într-o anumită măsură, depindem de banii trimişi în ţară de românii plecaţi la muncă. Astfel, 56,8% din români cred că banii veniţi de la rudele plecate în străinătate contribuie mult la nivelul de trai al celor din ţară, în timp ce 30,8% nu împărtăşesc această opinie.