Analiză România, între SUA și Franța. Care este scopul teoriei „Nicușor Dan, omul Franței”, invocată de suveraniști
0În contextul alegerilor prezidențiale recente, Franța a devenit o țintă în discursul fostului candidat George Simion și cel al AUR, partidul pe care îl conduce. Analiștii punctează că în vizorul suveraniștilor stă, de fapt, legitimitatea noului președinte Nicușor Dan și a alegerilor recente. Deși fără dovezi concrete, temele promovate de AUR au provocat schimbări semnificative, arată ultimele date statistice care privesc încrederea românilor în alte state.
Franța a fost în centrul discursului suveranist, mai ales în ultima campanie prezidențială, iar referirile nu au încetat odată cu încheierea scrutinului. Reprezentanții AUR, în frunte cu fostul candidat George Simion, au acuzat influența Parisului asupra Bucureștiului, în discursul suveranist luând naștere tema președintelui „impus de la Paris”.
„Nu am pierdut aceste alegeri. Noi suveraniștii, patrioții din România, am fost singuri împotriva tuturor, împotriva Comisiei Europene, care s-a implicat în aceste alegeri. Am fost singuri împotriva lui Emmanuel Macron”, a spus George Simion într-un interviu acordat în Franța la începutul lunii iunie.
În martie, în contextul procesului de validare a candidaturilor la alegerile prezidențiale de către CCR, după o vizită a ambasadorului Franței, Nicolas Warnery, la CCR, George Simion a transmis un mesaj video pe TikTok în care ridică semne de întrebare cu privire la această vizită. „Trag un semnal de alarmă. Săptămâna asta s-a întâmplat un lucru total nefiresc, nu știu ce au păzit instituțiile statului român. Ambasadorul Franței să vină el să discute cu membrii Curții Constitutionale? Păi de ce? Care este rolul ambasadorului Franței”, a transmis George Simion la acel moment. AUR a mers mai departe și a chestionat Ministerul de Externe, la acel moment condus de fostul ministru Emil Hurezeanu. În solicitarea transmisă, AUR îl întreba pe ministru cum evaluează „impactul asupra suveranității României și a procesului său democratic”.
Imediat după turul II al alegerilor prezidențiale, AUR a cerut comisiilor de control ale SRI şi SIE din Parlament să verifice motivul vizitei şefului spionajului francez în România. În replică, Serviciul de Informații Externe Român a precizat că Nicolas Lerner nu a vizitat țara noastră înainte de alegeri. SIE a mai precizat atunci că „nu va da curs unor tentative de manipulare și dezinformare instrumentate în spațiul public, insinuările privind o posibilă implicare politică fiind lipsite de suport probatoriu, menite să genereze neîncredere în instituțiile statului”.
De unde pleacă, de fapt, discursul anti-Franța
„Evident, este vorba de o campanie de delegitimizare, de fapt, a alegerilor prezidențiale. Adică a câștigat Nicușor Dan, zic suveraniștii, dar n-a fost Nicușor Dan, a fost Franța. Încearcă să scadă legitimitatea votului obținut de Nicușor Dan. Aceasta este explicația”, punctează redactorul șef Historia Ion M. Ioniță.
În același timp, conform acestuia, „suveraniștii s-au declarat susținătorii foarte puternici ai lui Donald Trump și ai mișcării MAGA. Și atunci ei au presupus că relațiile lui Donald Trump cu Emmanuel Macron nu vor fi bune. Și atunci îl portretizează pe Macron ca pe un inamic al președintelui Trump, sperând să capitalizeze prin această poziționare și să pună Franța, cum ar veni, în antiteză cu Statele Unite ale lui Donald Trump. (...) Cei doi se consultă, vorbesc destul de des unul cu altul. A fost și vizita lui Macron la Casa Albă. Și atunci nu prea se susține această teorie că Emmanuel Macron este dușmanul lui Donald Trump în lumea occidentală”.
„Prin translație, faptul că Franța este prezentă în România cu investiții, este partener strategic, este națiune cadru pentru Forța Multimilitară din România, pentru Brigada Multinațională din România, toate astea au construit acest scenariu că, vezi, doamne, Franța, care nu este în aceeași barcă cu America, încearcă să stăpânească România și de aceea ar fi, cum să spun, personajul negativ. Și prin efect, această componentă negativă adusă de Franța s-ar răsfrânge și asupra lui Nicușor Dan, care ar fi, conform acestei teorii, omul pus de Emmanuel Macron în România. Toate astea nu au nicio bază”, mai explică Ion M. Ioniță, subliniind că acest discurs servește dorinței Rusiei de a crea disensiuni și de a dezbina lumea occidental.
Legătura cu mesajele Rusiei
Expertul în comunicare Dumitru Borțun explică de ce discursul AUR se deosebește de discursul pro-european: „Pe de o parte este o diferență de tip de gândire, o diferență între două forme de gândire (forma mentis, cum spuneau latinii) care sunt foarte diferite: una se numește ”universalism”, și presupune sensibilitatea la valorile universale ale umanității, cealaltă se numește ”particularism” și e sensibilă mai ales la tradițiile și valorile locale. În științele comunicării, aceste forme de gândire se numesc ”paradigme”, dar cei care gândesc și trăiesc în cadrul lor nu știu că există așa ceva și sunt tentați să creadă că cei care gândesc în cealaltă paradigmă sunt fie ”înapoiați”, fie ”trădători”, fie ”vânduți”, ”plătiți din afara țării”. Universaliștii, numiți și ”globaliști”, sunt interesați mai ales de ceea ce ne leagă de alții oameni, pe când particulariștii, numiți ”suveraniști”, sunt interesați de ceea ce ne diferențiază de alții, de ceea ce ne face specifici și unici în lume. Și unii și alții văd niște lucruri reale, dar le văd unilateral: universaliștii văd doar pădurea, iar particulariștii văd doar copacii”.
„De ce este Franța calul de bătaie al suveraniștilor? Fiindcă țara din care a plecat curentul universalist în cultura europeană este Franța; pe steagul Revoluției Franceze (1879) au fost scrise trei valori universal-umane, menite să-i unească pe toți oamenii: ”Libertate, Egalitate, Fraternitate”. Un al doilea motiv, mai actual și mai teluric, este credința lor că ”Emanuel Macron este în spatele lui Nicușor Dan”, plecând de la faptul că Președintele Franței s-a întâlnit și cu Ilie Bolojan, și cu Nicușor Dan. Prezumția lor este că Franța a inspirat și anularea alegerilor din noiembrie 2024. Primul motiv nu este conștientizat pe deplin, el funcționează mai mult ca o presimțire; al doilea motiv este asumat conștient, ei îl și verbalizează și îl promovează”, mai explică Dumitru Borțun.
Se întâlnește cu discursul Rusiei?
Discursul AUR se întâlnește cu cel al Rusiei? Da, dar nu în mod premeditat, ci pentru că „fac parte din aceeași paradigmă”, mai explică Dumitru Borțun: „Când Putin spune ”lumea rusă”, el se referă la o paradigmă culturală în care tradiția locală este idolatrizată, chit că ea nu are legătură cu democrația și cu libertățile cetățenești. În această paradigmă intră și suveraniștii români, așa cum intră și naționaliștii care fac parte din partidele de extremă dreaptă din Europa Occidentală. (...) În cazul unora (francezi, olandezi, austrieci sau unguri) este vorba de nostalgia imperială; în cazul românilor, este vorba de idealizarea unui trecut eroic, în care eram și noi cineva (dacii liberi, perioada interbelică sau epoca ceaușistă). În filosofia culturii se numește ”mitul Vârstei de Aur”, care intră în acțiune când o societate este în criză și nu mai oferă oamenilor motive de mândrie și de speranță”.
Acest tip de discurs nu numai că servește Rusiei, dar este și alimentat de Moscova, care investește în dezinformarea online. „Mesajele pentru țările care au fost în lagărul socialist sunt: ”Uniunea Europeană este o nouă Uniune Sovietică”, ”Uniunea Europeană vă disprețuiește”, ”UE este în curs de destrămare, este un eșec”, ”birocrația de la Bruxelles vă tratează ca pe niște cetățeni de mâna a doua” – mesaje care să-i facă pe români să spună că nu avem nevoie de Uniunea Europeană, avem nevoie de noi înșine, ne suntem suficienți. Pe de o parte este un discurs explicit, anti-european, pe de altă parte este un discurs implicit, neverbalizat dar indus, care este discursul naționalist. E foarte mult promovat de Rusia, și nu numai în România, în toate țările care s-au aflat în sfera de influență a Uniunii Sovietice”, mai punctează Dumitru Borțun.
Marea Britanie și Franța, depășite în topul încrederii
Potrivit unui sondaj INSCOP, 52.8% dintre respondenți declară că au încredere în SUA, urmate de Marea Britanie cu 52.7%, Franța cu 45.3% și Republica Moldova cu 40.7%. Clasamentul este continuat de Ungaria cu 22%, Ucraina cu 21.7%, China cu 21.4% și Rusia cu 11.2%.
„Pentru prima dată în ultimii ani, Statele Unite ale Americii revin în topul încrederii în țări ca urmare a unei distribuiri echilibrate a încrederii în rândul majorității categoriilor de populație. Marea Britanie și Franța au fost depășite pe fondul unui nivel de încredere semnificativ mai redus în rândul votanților AUR”, punctează directorul INSCOP, Remus Ștefureac.
În același timp, „încrederea în Republica Moldova este una ridicată, dar semnificativ mai redusă tot în rândul alegătorilor AUR”, însă contrastul care se evidențiază este în privința Rusiei, unde sunt înregistrate „diferențe semnificative în rândul alegătorilor principalelor partide”: 8% dintre votanții PSD au încredere în Rusia, 3% dintre votanții PNL au încredere în Rusia. Dintre votanții USR doar 1% au încredere în Rusia, iar nivelul încrederii atinge 21% în cazul votanților AUR.