Revizuirea Constitutiei - blocata de orgolii de partid si fantome ale trecutului

Incet-incet, PSD a lasat din brate acest subiect si dupa ce a constituit o prioritate a campaniei electorale, modificarea Constitutiei a ajuns undeva in planul doi al guvernarii. Se aud din ce in ce

Incet-incet, PSD a lasat din brate acest subiect si dupa ce a constituit o prioritate a campaniei electorale, modificarea Constitutiei a ajuns undeva in planul doi al guvernarii. Se aud din ce in ce mai des voci care sustin ca nici nu mai este posibila revizuirea, in acest mandat, deoarece este foarte dificil de obtinut procentul de doua treimi din voturi, cerut pentru ca o revizuire sa treaca prin Parlament. Voci din PSD spun ca alta ar fi fost situatia daca partidul ar fi avut majoritate in Parlament. Asa, eforturile pentru trecerea unor schimbari prin votul plenului sunt prea mari. Pentru a reusi sa modifice Constitutia, PSD ar trebui sa cada de acord cu toate partidele parlamentare asupra chestiunilor principale care vor fi supuse modificarilor. Acest lucru este dificil, deoarece fiecare partid isi are prioritatile sale constitutionale. Legata de Constitutie este reforma electorala, si ea promisa de toate partidele in campanie. Satula sa mai astepte in zadar onorarea promisiunilor pe aceasta tema, societatea civila a preluat initiativa si a initiat un Cod electoral, care cuprinde o alta viziune asupra sistemului de alegere a parlamentarilor si consilierilor locali. Deocamdata, initiativa cetateneasca este lasata deoparte, partidele preferand sa pastreze doar pentru ele laurii unei eventuale schimbari. PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT detine cheia intregului proces, fiind partidul care poate da startul modificarilor. Din pacate, PSD s-a oprit pe drum, dupa ce a trimis o scrisoare de intentii celorlalte partide, pe care le-a invitat sa-si contureze optiunile. Comisia constitutionala, care ar fi trebuit sa functioneze deja, nici macar nu s-a infiintat, iar despre un proiect nu poate fi vorba inca. Chiar si sefia comisiei a fost un subiect de disputa, deoarece "tatal" Constitutiei, Antonie Iorgovan, ar fi dorit sa-si reintre in drepturile parintesti si sa mai produca un "lastar" al gandirii sale, varianta careia i s-au opus chiar colegii sai de partid. In plus, Iorgovan nu pare a fi de acord cu unele schimbari sustinute de pesedisti, ceea ce ar crea o problema in plus pentru PSD. Partidul de guvernamant doreste, in primul rand sa reduca numarul de parlamentari la 220 de deputati si 110 senatori, atributii distincte pentru cele doua Camere si stabilirea unei date fixe a alegerilor. PSD mai intentioneaza sa propuna modificari in privinta imunitatii parlamentare, in sensul restrangerii acesteia si introducerea juramantului parlamentar. Absolut noua este prezumtia de renuntare la mandat in cazul parasirii grupurilor parlamentare, sau neindeplinirea unor atributii ce tin de exercitarea mandatului. Noutati ar fi si in partea consacrata Executivului, prin posibilitatea introducerii unei motiuni de cenzura impotriva unui singur ministru, ceea ce ar sparge principiul solidaritatii. PD este si el pentru competente diferite ale celor doua Camere si schimbarea sistemului de vot macar pentru Senat, unde ar urma sa se adopte scrutinul uninominal. Se intalneste cu PSD si in privinta imunitatii parlamentare, precum si in cazul revocarii mandatului. In plus, PD doreste stabilirea incompatibilitatilor parlamentarilor si este de parere ca presedintele Romaniei ar avea dreptul sa dizolve mai usor Parlamentul. Alte modificari sunt in zona remanierilor guvernamentale si a emiterii ordonantelor de urgenta, in cea a atributiilor Curtii Constitutionale, care ar urma sa aiba dreptul de a se pronunta in conflictele dintre puterile statului. PUR, aliatul cel mic al PSD, vrea si el modificarea atributiilor Camerelor si scrutin uninominal, macar la una din Camere. In plus, vrea sa se revina la incompatibilitatea dintre calitatea de ministru si cea de parlamentar. PUR mai doreste sa acorde presedintelui dreptul de a dizolva Parlamentul, cand se modifica raportul dintre minoritate si majoritate, dar are si propuneri absolut originale, cum ar fi interdictia mariajului intre homosexuali. PNL are propuneri care vizeaza schimbarea de fond a sistemului, dorind o republica parlamentara, ceea ce inseamna ca presedintele Romaniei nu mai este ales de popor prin vot direct, ci de Parlament. Aceeasi propunere o are si UDMR. Ca si celelalte partide, PNL si UDMR sunt de acord ca trebuie sa se modifice competentele Senatului si Camerei Deputatilor, sa se schimbe legea electorala si sa se treaca la votul uninominal sau mixt. Liberalii mai doresc asigurarea transparentei finantarii, partidelor, prin dispozitii constitutionale si largirea competentelor Curtii Constitutionale. UDMR pare decisa sa aduca in discutia partenerilor politici si modificarea articolului prin care se spune ca Romania este stat national unitar, asa cum de altfel a propus si in urma cu 12 ani, cand s-a discutat Constitutia in Parlament. In plus, Uniunea are deja pregatit un text prin care sa se spuna ca "suveranitatea apartine celor care traiesc pe teritoriul Romaniei", si nu "poporului roman", asa cum este acum in Constitutie. Acestea sunt numai cateva din propunerile pe care le-au avansat pana acum partidele politice cand vine vorba de modificarea Legii fundamentale. Mai sunt si altele, in aparenta minore, dar purtatoare de schimbari in mecanismul de functionare al societatii romanesti, dupa cum mai sunt si cele cerute de Uniunea Europeana. Teoretic, ar trebui doar ca partidele sa se adune si sa decida asupra caror puncte se opresc. Practic, ele trebuie sa treaca peste orgolii si peste tentatia transformarii revizuirii intr-o chestiune electorala.