Reformele Guvernului bat pasul pe loc

Interzicerea cumulului pensie-salariu, eliminarea pensiilor speciale sau regândirea sporurilor pentru bugetari sunt proiecte care dau bătăi de cap coaliţiei de guvernare, fiind blocaje la nivel de ministere, dar şi la nivel de partide.

Ultima şedinţă a conducerii liberale a fost prilej de exprimare a nemulţumirilor pe care le au miniştrii PNL cei mai vizibili, adică Raluca Turcan, Lucian Bode şi Sorin Cîmpeanu, cei care trebuie să gestioneze fie proiecte de reformă în zona de pensii şi salarii, fie situaţia protestelor, dar şi problemele din educaţie, în contextul pandemiei. 

Cel mai vocal ministru a fost ministrul Muncii, Raluca Turcan, care le-a bătut obrazul colegilor săi care fug de susţinerea mai multor proiecte unde sunt propuse reforme, fără a o sprijini public, au precizat surse politice din conducerea PNL pentru „Adevărul”. Una din problemele invocate de Raluca Turcan este legată de faptul că proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensie – salariu de la stat, de care se ocupă ministerul pe care îl conduce, nu a primit avizele necesare de la ministerele USR-PLUS, pentru a putea fi inclus cât mai repede pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern. 

Primele discuţii pe acest proiect de lege au început la jumătatea lunii februarie, a fost aprobat în primă lectură pe 17 martie, iar acum iniţiativa stă pe loc. Surse politice din coaliţia de guvernare susţin că în momentul în care va ajunge în Parlament pe proiect vor fi purtate mai multe dezbateri, deci probabil se va întârzia până în toamnă. În prezent sunt circa 35.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul, iar noua lege va permite ca orice persoană care a ajuns la vârsta pensionării să poată opta pentru rămânerea ca salariat până la vârsta de 70 de ani.

Testul pensiilor speciale

Un al doilea aspect punctat de Turcan a fost cel al inexistenţei, în practică, a unui grup de lucru la nivelul coaliţiei de guvernare, unde ar trebui să fie discutată eliminarea pensiilor speciale, cu excepţia celor militare şi a celor ale magistraţilor. Pensiile magistraţilor sunt cele mai bănoase, dar nu pot fi desfiinţate, după cum a arătat CCR în două decizii, prima pronunţată în 2010. În schimb, pot fi eliminate pensiile speciale pentru primari, piloţi, personalul navigant, diplomaţi, angajaţi ai Curţii de Conturi, unii angajaţi ai Parlamentului, precum şi unele categorii de salariaţi din Justiţie, cum sunt grefierii şi criminaliştii. Pensiile speciale pentru primari nici măcar nu au intrat în plată până în prezent, guvernele liberale luând decizii de prorogare a acordării acestora atât pentru anul 2020, cât şi pentru 2021, ceea ce a atras nemulţumiri aleşilor locali liberali.

Raluca Turcan a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că „în România sunt 9.500 de beneficiari de pensii de serviciu cu o pensie medie de 9 600 de lei, existând o diferenţă uriaşă între ce se plăteşte pe contributivitate şi ce vine de la bugetul stat. Pe de altă parte, sunt de zece ori mai multe persoane care au ajuns la vârsta de pensionare, dar nu îndeplinesc nici măcar stagiul minim de 15 de ani de cotizare. De aceea, ministrul Muncii a punctat faptul că Guvernul trebuie să caute o soluţie de „echilibrare a pensiilor de serviciu”, dar şi pentru cei care nu au acces la un venit.

De asemenea, o altă situaţie sesizată de coaliţia de guvernare este lipsa discuţiilor concrete în ceea ce priveşte viitoarea politică salarială, fiind vizată mai ales partea de sporuri, care ar trebui pusă la punct până în 2022. Mai precis, ce va însemna plafonarea unor sporuri, dar şi stabilirea unor sporuri fixe, fiind aşteptate opiniile celorlalte ministere. 

Limitarea sinecurilor mai aşteaptă 

Printre proiectele cu care Guvernul a rămas restant şi nu dă semne că ar avansa este şi acela privind limitarea numărului de locuri din consiliile de administraţie ale societăţilor controlate de stat şi al reducerii nivelului indemnizaţiilor pe care le primesc cei din asemenea structuri. A trecut o lună de când premierul anunţa că proiectul urmează să fie discutat în cadrul Guvernului. De altfel, coaliţia nu a dat niciun semnal nici privind voinţa de a tranşa problema pe cale parlamentară, un proiect similar fiind aproape de adoptare în forul decizional, Camera Deputaţilor.  

Tensiuni în interiorul USR-PLUS

Tensiuni nu sunt doar între partenerii din coaliţie, ci şi în interiorul unor partide, cum se întâmplă în cazul USR-PLUS. Consilierul onorific al ministrului Vlad Voiculescu, Ştefan Voinea, a criticat faptul că Guvernul a recurs la soluţia închiderii magazinelor mai devreme, ca posibilă soluţie de diminuare a răspândirii coronavirusului. „Nu am găsit absolut nimic care să indice faptul că reducerea orelor de funcţionare a magazinelor ar fi de ajutor. Un timp de funcţionare mai restrâns înseamnă şanse mai mari de a genera aglomeraţie, deci risc mai mare de infectare. Un studiu din Nature Human Behaviour afirmă că eficacitatea cea mai bună în oprirea răspândirii virusului ar avea-o interzicerea întâlnirii persoanelor în grupuri mici (small gathering cancellation) şi închiderea instituţiilor educaţionale (closure of educational institutions)”, a scris pe Facebook Ştefan Voinea. De altfel, ideea privind închiderea magazinelor a fost promovată mai ales de Raed Arafat, însă şi o parte din USR-işti s-au aliniat în susţinerea măsurii. Copreşedintele USR-PLUS Dan Barna şi-a exprimat nemulţumirea în mod public faţă de mesajul publicat de Ştefan Voinea şi a sugerat faptul că aşteaptă o demisie a acestuia, după ce a discutat şi cu ministrul Sănătăţii. „În momentul acesta aştept decizia colegului meu Vlad Voiculescu despre acest aspect. Am avut aseară o discuţie cu el exact pe acest subiect”, a declarat Barna, întrebat dacă Voinea mai este consilier onorific la minister, după poziţionarea sa împotriva unei măsuri a Guvernului. De altfel, luarea de poziţie a lui Voinea e surprinzătoare, mai ales că în urmă cu câteva zile şi şeful său, Vlad Voiculescu, susţinuse că poate ar fi indicată o măsură a închiderii în weekend a centrelor comerciale, pentru a nu se ajunge la măsuri şi mai dure.