Referendumul pentru modificarea Constituţiei riscă să fie invalidat

Potrivit Inscop, doar 41% din cetăţeni declară că se vor prezenta sigur la vot, 31% afirmând că se mai gândesc. Cvorumul legal este de 50%+1

Doar 41% din români declară că se vor prezenta în mod sigur la un referendum pentru modificarea Constituţiei, în condiţiile în care cvorumul legal este de 50%+1 participare. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de institutul Inscop în cadrul proiectului „Adevărul despre România“, mai există un procent de 31% care nu refuză ideea, dar declară că se mai gândesc. Sondajul a fost realizat în perioada 21-28 februarie 2013  pe un eşantion de 1.066 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani, cu o eroare de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Chiar dacă procentul celor care ar putea să valideze noua Constituţie este unul optimist, de 72%, dacă adunăm cele două procente, precedentele referendumuri sunt de natură să-i alarmeze pe decidenţii politici. Referendumul pentru modificarea Constituţiei din 2003 a fost organizat timp de două zile pentru obţinerea cvorumului legal, fiind semnalate numeroase nereguli în desfăşurarea lui, legate în special de utilizarea urnei mobile. 

REFERENDUM FĂRĂ CVORUM?
Decidenţii politici ar putea elimina sau scădea cvorumul de participare în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia. În Codul bunelor practici privind referendumul, Comisia recomandă să nu existe un asemenea prag, după cum aminteşte raportul de evaluare a desfăşurării referendumului pentru  demiterea preşedintelui, publicat în decembrie 2012. Pe de altă parte, cele două referenduuri pentru demiterea preşedintelui au crescut suspiciunea în interiorul clasei politice, eliminarea cvorumului putând fi interpretată de către opoziţie ca un nou act de război împotriva lui Traian Băsescu. Pentru renunţarea la cvorum va fi probabil necesar un acord politic între toţi actorii politici.

În analiza Inscop se recomandă „o abordare reţinută cu privire la o participare masivă a populaţiei la un referendum pentru schimbarea legii fundamentale“, dată fiind tendinţa descrescătoare a prezenţei la vot, la referendumuri în special.

În ultimii şase ani au fost organizate patru referendumuri, două pentru demiterea preşedintelui, unul pentru introducerea sistemului de vot majoritar absolut şi unul pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 şi în favoarea unui Parlament unicameral. Cele două referendumuri pentru demiterea preşedintelui au fost invalidate din lipsă de cvorum, la fel şi cel în favoarea sistemului majoritar absolut.

70% din ROMÂNI TAXEAZĂ IMUNITATEA PARLAMENTARĂ
Singurul referendum validat a fost cel privind reducerea numărului de parlamentari la 300 şi a camerelor Parlamentului la una singură, la care s-au prezentat 50,16%.

De rezultatele acestui referendum, mai exact de nemulţumirea cetăţenilor faţă de prestaţia Parlamentului, este legat şi procentul de 82% din români care, potrivit Inscop,  sunt de părere că actualul Parlament este supradimensionat.

Procentul atât de mare poate fi interpretat şi ca o reactţie a cetăţenilor faţă de ignorarea de către decidenţii politici a referendumului organizat în 2009. În urma alegerilor din 9 decembrie 2012 organizate în baza Legii 35/2008, numărul de mandate din Parlamentul României a crescut cu 118, de la 470 de mandate de senatori şi deputaţi în precedenta legislatură, la 588. Această situaţie a fost posibilă pentru că Legea electorală în vigoare prevede alocarea unor mandate suplimentare în colegiile „închise“ într-un număr direct proporţional cu numărul de voturi obţinut de partid la nivelul circumscripţiei electorale.

Imaginea negativă a Parlamentului se reflectă şi în procentul foarte ridicat, 70%, al celor care consideră că noul statut al parlamentarilor le oferă acestora o imunitate prea mare.

Potrivit analizei Inscop „se consacră astfel percepţia conform căreia parlamentarii reprezintă o castă a privilegiaţilor în raport cu ceilalţi români“. Dacă 38% din români cred că majoritatea USL poate eficientiza activitatea Legislativului,  37% din respondenţi consideră că aceasta nu reprezintă o garanţie privind eficienţa Parlamentului.