Rectorul SNSPA a contestat la CCR decizia prin care i-a fost respinsă candidatura: „Limitare excesivă a dreptului de a fi ales”

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a contestat la Curtea Constituțională a României (CCR) decizia Biroul Electoral Central (BEC) prin care i s-a respins candidatura la prezidențiale.

Pricopie anunțase că nu a depus nicio semnătură de sprijin, deși legea cere 200.000 de semnături. „Dosarul meu de candidatură nu este însoțit de liste de semnături deoarece în nicio țară membră a Uniunii Europene nu sunt solicitate atât de multe semnături de susținere precum în România”, spunea acesta.

În contestația depusă pe 18 martie, el atrage atenția la „una dintre piesele defecte ale sistemului de alegere a președintelui României”.

Remus Pricopie afirmă că două articole din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României încalcă prevederile Constituției prin „limitarea excesivă, într-o societate democratică, a dreptului de a fi ales”. De asemenea, ar încălca principiul proporționalității și pe cel al egalității cetățenilor în fața legii

Este vorba despre articolul 4, alin. 2 din Lege care spune: „Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi”. Respectiv articolul 27, alin. 2 lit. c) prin care se spune: „sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători”.

Acesta susține că un candidat independent este pus „în situația imposibilă de a strânge 200.000 de semnături într-un termen de mai puțin de două luni”.

Pricopie consideră că „este de domeniul evidenței faptul că un candidat independent nu dispune de aceleași mijloace financiare și umane ca și partidele politice, astfel încât impunerea cerenței de a avea peste 200.000 de susținători semnatari la data depunerii candidaturii sale este o cerință aproape imposibilă de realizat”.

De asemenea, în contestație se precizează că impunerea acestui prag candidaților independenți reprezintă și o discrimnare pentru că „se poate trage concluzia că posibilii candidați independenți sunt constrânși pentru respectarea acestei cerințe să facă alianțe cu diferite alte partied politice”.

Remus Pricopie atrage atenția că numărul de semnături prevăzut de legislația română este unul excesiv în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, precum Austria, Franța sau Polonia.

Rectorul SNSPA scrie, în contestație, că există un proiect de lege, aflat actualmente în dezbaterea Camerei Deputaților (din anul 2021), fiind adoptat de către Senatul României, prin care se urmărește modificarea pragului la 40.000 de susținători.

El explică și de ce procedurile legale privind alegerile prezidențiale sunt diferite de cele ale alegerilor locale sau parlamentare, intrând în competența de verificare a CCR.

„Legiuitorul constitutional a considerat atât de important acest proces de alegere a Președintelui României, încât verificarea procedurii legale privind alegerea sa nu a fost data în competența instanțelor de drept comun, ci a fost în mod derogatoriu și particular data în competența de verificare a Curții Constituționale tocmai în virtutea atributului său de unic agent de interpretare și aplicare a Constituției. (…) Această atribuire deosebește în mod fundamental alegerile locale și parlamentare de alegerea Președintelui României, de vreme ce în cazul alegerilor locale și parlamentare contestațiile privind candidaturile sunt lăsate în sarcina Tribunalelor sau chiar a judecătorilor de circumscripție”, se mai arată în contestație.