Războiul din Ucraina aduce România în atenţia internaţională

Poziţionarea geografică şi apartenenţa la UE şi NATO plasează România în centrul atenţiei internaţionale, în contextul războiului din Ucraina.

De la declanşarea conflictului militar din ţara vecină, nu a trecut o zi fără ca oficialii români să aibă întâlniri la nivel înalt, discuţii telefonice cu şefi de state sau de guverne, ori participări la reuniuni ale aliaţilor.

Klaus Iohannis, discuţii cu preşedintele SUA

Imediat după ce Federaţia Rusă a invadat Ucraina, Klaus Iohannis a participat la reuniunea extraordinară a şefilor de state şi de guverne din statele NATO, iar ulterior, pe 28 februarie, preşedintele SUA a avut discuţii telefonice cu mai mulţi şefi de state din UE, printre care şi Klaus Iohannis. Preşedintele României anunţa atunci că s-a discutat despre întărirea Flancului Estic. De altfel, despre trimiterea de trupe în România s-a discutat şi anterior invaziei, în contextul vizitei şefului NATO în România, Jens Stoltenberg, pe 11 februarie.

Ulterior declanşării conflictului militar din Ucraina, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat România, având întâlniri cu preşedintele şi cu premierul. Discuţiile s-au axat pe gestionarea măsurilor pentru refugiaţii ucraineni şi independenţa energetică, şi pe găsirea unor soluţii pentru reducerea dependenţei de gazul rusesc.

Situaţia refugiaţilor a fost subiectul întâlnirii dintre preşedintele României şi Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, context în care s-a atins şi situaţia Republicii Moldova, stat care se confruntă, la fel ca România şi Polonia, cu un flux masiv de refugiaţi.

Şi comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson a venit în România, transmiţând un semnal de susţinere a României pentru aderarea la spaţiul Schengen. Militarii francezi trimişi pentru a face parte din grupul de luptă NATO găzduit de ţara noastră au fost întâmpinaţi în România, alături de preşedinte şi de premierul României, de ministrul francez al Apărării, Florence Parly.

Cea  mai recentă vizită este cea a ministrului de Externe al Canadei, Melanie Joly, care s-a întâlnit cu preşedintele României şi cu omologul român, pentru a discuta despre evoluţiile generate de situaţia din Ucraina.

Klaus Iohannis a avut convorbiri telefonice cu mai mulţi înalţi oficiali, precum preşedintele francez, Emmanuel Macron, şeful Executivului portughez, Antonio Costa, omologul austriac, Alexander Van der Bellen, sau premierul Belgiei, Alexander De Croo.

În perioada 9-11 martie, vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, ar urma să viziteze România şi Polonia, potrivit publicaţiei americane „The Hill”.

Şedinţă de guvern comună România-Polonia

Şi la nivelul Guvernului activitatea diplomatică s-a intensificat. Pe 3 martie, Executivul a avut o şedinţă comună cu Guvernul polonez, la Varşovia, fiind adoptate mai multe documente din domeniul afacerilor externe, printre care şi un acord privind cooperarea în domeniul industriei de apărare. În acest context, Nicolae Ciucă a anunţat că Varşovia va trimite militari în România. Premierul a avut şi o întâlnire cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda.

Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a participat la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe, unde s-a discutat adoptarea unui pachet de sancţiuni la adresa Rusiei.

Nu în ultimul rând, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a avut discuţii cu omologul său din Republica Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, privind posibilitatea importării de gaze din acest stat. Şi Vasile Dâncu a avut discuţii cu şefii Apărării din mai multe state NATO.