PSD începe să vorbească despre ce a tăcut în campanie: Justiţia. Ce diferenţe sunt între programul electoral şi cel de guvernare

PSD nu a avut prevăzut în programul de guvernare o lege a răspunderii materiale a magistraţilor, ci una a responsabilizării procurorilor şi judecătorilor. Ajuns la guvernare, PSD nu numai că vrea ca magistraţii să fie traşi la răspundere material, dar începe să vorbească şi despre o lege a amnistiei şi graţierii sau despre modificări majore la legislaţia penală.

Unul dintre ministerele-cheie ale oricărui Guvern este cel al Justiţiei, condus în Executivul Grindeanu de către fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache. Liderul PSD Liviu Dragnea a susţinut, în repetate rânduri, că programul de guvernare prezentat în campania electorală şi depus la Parlament de către Alianţa guvernamentală PSD-ALDE va fi respectat, la virgulă, de către miniştrii Cabinetului Grindeanu. Dragnea a spus că va face, la fiecare trei luni, o evaluare a activităţii miniştrilor, iar cei care nu respectă calendarul programului de guvernare vor părăsi Executivul.

Cu toate astea, ministrul Justiţiei începe să acrediteze măsuri care nu au fost enuţate în programul de guvernare asumat de PSD. Încă de la audierea din Parlament, Florin Iordache a anunţat că este nevoie urgentă de adoptarea unei legi a răspunderii magistraţilor, aşteptată de „întreaga societate“. „Am spus-o şi la audieri că avem nevoie de o lege a răspunderii magistraţilor. Aştept ca noul CSM, printr-o consultare publică, cu asociaţiile profesionale, dar în primul rând cu CSM, cu Înalta Curte, cu Parchetul General să avem o astfel de lege“, a declarat Florin Iordache şi la prima şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii la care a participat. 

Responsabilizare, nu răspundere

„Adevărul“ a consultat programul de guvernare pentru Justiţie şi a constatat că nu se menţionează nimic despre o lege a răspunderii materiale a magistraţilor. Social-democraţii care au lucrat la această parte au susţinut nevoia unei legi a responsabilizării magistraţilor, în sensul prevenirii unor decizii greşite ale judecătorilor, prin pregătirea lor. „Admiterea în magistratură în acord cu exigenţele europene privind pregătirea profesională, buna reputaţie şi vocaţia, pregătirea de specialitate şi deontologică, precum şi creşterea importanţei evaluării calitative a activităţii“, se arată în programul de guvernare al PSD votat de Parlament.

Fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, cel care s-a ocupat de partea de Justiţie din programul de guvarnare, explica motivele pentru care o lege a răspunderii magistraţilor nu este oportună. „Sunt mecanisme în momentul de faţă de tragere la răspundere a magistraţilor. Eu nu cred într-o răspundere materială a magistraţilor, pentru că ar pune presiune pe judecători. Am putea să avem decizii date de judecător numai ca să scape de sancţiune. Am discutat în partid despre responsabilizarea magistraţilor“, a spus Robert Cazanciuc, la Adevărul Live, în plină campanie electorală.

Cu toate astea, Iordache, susţinut de Dragnea pentru a deveni ministrul Justiţiei, a arătat că „în momentul în care va reîncepe Parlamentul să lucreze şi vor fi discuţiile pe buget, fără îndoială, una dintre legile asupra cărora ne vom apleca va fi legea răspunderii magistraţilor“.

O nouă „Marţe Neagră“

O altă iniţiativă susţinută de PSD, despre care nu au scos niciun cuvânt în campania electorală sau care să fie stipulată în programul de guvernare, este modificarea legislaţiei penale. „Pornind de la faptul că pentru a avea o Justiţie bună avem, în primul rând, nevoie de legi bune, voi căuta să readuc în actualitate unul dintre principiile fundamentale ale dreptului, şi anume principiul securităţii juridice, aruncat la colţ în ultimul deceniu printr-o inflaţie legislativă galopantă, prin acte normative contradictorii, incomplete şi mai ales lipsite de predictibilitate. În acest sens, voi propune prim-ministrului o revedere a principalelor acte normative, inclusiv a Codului penal şi a Codului de procedură penală, prin implicarea mediului academic, a asociaţilor profesionale şi a CSM“, a anunţat Florin Iordache, acelaşi care în decembrie 2013 a fost unul dintre artizanii modificării legislaţiei penale, iniţiativă care a rămas cunoscută drept „Marţea neagră“ a Parlamentului.

Voi propune prim-ministrului o revedere a principalelor acte normative, inclusiv a Codului penal şi a Codului de procedură penală. Florin Iordache, ministrul Justiţiei

Mai multe proiecte de lege de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală care îi favorizează pe corupţi  zac în sertarul Comisiei Juridice de la Camera Deputaţilor încă din decembrie 2013.

Înainte de instalarea în funcţia de ministru al Justiţiei, Florin Iordache a vorbit şi despre scoaterea la iveală a unui alt proiect de lege peste care s-a lăsat praful: legea amnistiei şi a graţierii, la care s-a renunţat tot după imensul scandal iscat în data de 9 decembrie 2013.   „O lege a amnistiei şi graţierii nu a fost promovată de noi în campania electorală, dar o astfel de lege discutată în Parlament e de bun augur“, a spus Florin Iordache. În Legislativul trecut, PSD a susţinut un proiect de lege care prevedea eliberarea deţinuţilor condamnaţi la pedepse mai mici de patru ani.

MCV, o promisiune deja ratată

Singura măsură asumată în campanie şi pe care PSD o are în vedere şi pentru implementare este ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). „Luând în calcul progresele României şi atingerea benchmarkurilor, reperele iniţiale ale MCV, Guvernul şi CE vor coopera pentru ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii. Este importantă şi transpunerea cu prioritate în legislaţia naţională a directivelor europene care privesc sistemul judiciar“, se mai arată în programul de guvernare.

Iordache a anunţat că ridicarea MCV este o prioritate pentru PSD. „Raportul MCV cred că va arăta progresele remarcabile pe care le-a făcut România.  Eu reiterez că România, în acest moment, în anul 2017, ar trebui să încheie acest raport MCV“, a mai spus ministrul Justiţiei, Florin Iordache.

Însă PSD a ratat acest obiectiv încă din primele zile de guvernare, după ce secretarul general adjunct al Comisiei Europene (CE), Paraskevi Michou,  a anunţat că România va fi supravegheată în continuare de la Bruxelles, căci Justiţia încă mai e vulnerabilă, mai ales la atacuri politice. „MCV nu va fi ridicat anul acesta“, a spus reprezentantul Comisiei Europene, care a completat: „Am venit aici pentru a transmite mesajul că dorim o cooperare strânsă care să ducă la ridicarea MCV, dar acest lucru depinde de ceea ce Guvernul şi Parlamentul vor face, depinde de îndeplinirea tuturor condiţiilor stabilite şi că reformele făcute sunt sustenabile şi ireversibile“