Preşedintele Klaus Iohannis participă la şedinţa de bilanţ a Ministerului Public

Preşedintele Klaus Iohannis participă, marţi, la şedinţa de bilanţ pe anul 2016 a Ministerului Public, la care, pe lângă procurorul general Augustin Lazăr, sunt aşteptaţi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi şi procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.

Şedinţa de bilanţ  pe anul 2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este programată să înceapă la ora 11,00, în Sala Amfiteatru a Institutului Naţional de Statistică.

Bilanţul Ministerului Public vine după ce, în 23 februarie, a avut loc bilanţul DNA, iar în 16 februarie a fost prezentat raportul de activitate pe 2016 al DIICOT, la  aceste şedinţe participând şi şeful statului.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, în 3 martie, că în cel mult o lună şi jumătate va prezenta Guvernului un proiect de lege care apoi va fi trimis spre dezbatere în Parlament, pentru punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile Curţii Constituţionale.

„Ca orizont de timp, chiar ieri (2 martie, n.r.) vorbeam cu colegii mei de la Ministerul Justiţiei, intenţionăm ca în maxim o lună, o lună şi jumătate, să prezentăm Guvernului un draft, un proiect de lege care să fie însuşit de către Guvern şi să fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Cu alte cuvinte, există obligaţie pe de o parte şi dezbatere parlamentară, pe de altă parte, excluzând ideea Ordonanţei de Urgenţă”, a declarat, ministrul Justiţiei, într-un interviu pentru Radio Iaşi.

El a spus că modificarea legislaţiei penale este ”opera legiuitorului” şi că punerea de acord a legislaţiei „apare ca o necesitate obiectivă, adică nu mai este o problemă de apreciere”.

Întrebat dacă va mai exista un prag în privinţa abuzului în serviciu, precum cel de 200.000 de lei existent în OUG 13, ministrul Tudorel Toader a răspuns: „Decizia Curţii Constituţionale are un dispozitiv şi multe considerente. Ce spune dispozitivul deciziei? Că un funcţionar public va răspunde pentru neglijenţă în serviciu atunci când i se va reproşa neîndeplinirea unei obligaţii de serviciu, dar obligaţie de rang legal, adică prevăzută într-o lege organică ordinară, Ordonanţă de Urgenţă sau Ordonanţă simplă sau când i se va imputa neîndeplinirea respectivei obligaţii. (…) Legiuitorul trebuie să stabilească un prag minim, sub care răspunderea e disciplinară, peste care răspunderea poate fi de natură penală”.

Cât priveşte necesitatea modificării codurilor pe argumentul aglomeraţiei din penitenciare, ministrul Justiţiei a spus că „politica penală are un caracter preventiv” şi că ”dacă ne uităm în istoria dreptului penal românesc au fost relativ multe acte de clemenţă”.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis, declara, în 23 februarie, la bilanţul DNA, că legislaţia din domeniul luptei anticorupţie trebuie amendată doar în urma unor ample dezbateri publice şi numai după consultarea instituţiilor din domeniu.

„Ordonanţa nr. 13, nefericita Ordonanţă 13 din 2017, a fost abrogată, măsurile ameninţătoare la adresa luptei anticorupţie au fost retrase şi sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată. Avem o legislaţie adesea deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, dar măsuri precum cele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală sau legi de graţiere colectivă au nevoie de o dezbatere amplă în spaţiul public, de transparenţă şi responsabilitate în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017”, a declarat Klaus Iohannis.